Pentru că nu şi-au plătit întreţinerea
Datornicii tremură de frig în apartamente
De la sfârşitul săptămânii trecute, frigul a pus stăpânire pe judeţul Alba, înregistrându-se temperaturi negative record pentru acest an. Prin urmare, ziarul "Unirea" a făcut un raid prin judeţ pentru a vedea dacă este sau nu căldură în apartamentele oamenilor.
Potrivit informaţiilor furnizate de directorul SC Dalkia SA Alba Iulia, Dumitru Goţea, toate cele 30 de centrale termice din Alba Iulia au fost pornite şi funcţionează normal, deservind 120 de asociaţii de proprietari. Dintre acestea, 8 asociaţii sunt închise parţial iar alte 10 total (la nivelul scărilor de bloc) pentru neplata datoriilor. În total, circa 600 de apartamente nu au căldură deloc, încălzirea făcându-se cu reşouri sau de la aragaz. D-l Goţea ne-a dat asigurări că fiecare caz de rău platnic este judecat în parte, pentru ca majoritatea celor care-şi plătesc facturile să nu aibă de suferit. SC Dalkia SA Alba Iulia are de încasat de la populaţie 20 de miliarde de lei şi alte 11 miliarde de lei reprezentând subvenţia şi ajutoarele băneşti acordate de stat. În acelaşi timp, societatea care furnizează agentul termic are datorii de peste 4 miliarde de lei către Distrigaz, factura pe luna septembrie fiind achitată aproape în totalitate. Peste 100 de rău platnici au fost acţionaţi în judecată, existând dosare de executare silită.
La Blaj, din 7 centrale, 3 au fost oprite întrucât nu mai erau rentabile, acest lucru fiind stabilit prin hotărâre de consiliu local. La celelalte patru centrale, din totalul de circa 2100 apartamente, 756 sunt racordate la reţeaua de termoficare şi primesc căldură. Majoritatea blăjenilor şi-a montat centrale de apartament.
Probleme mai deosebite sunt la Cugir, unde cele 5 centrale administrate la Cugireana trebuiau să asigure căldura pentru 120 de apartamente, din totalul de 1300. Întrucât s-a renunţat la contractul de concesiune, cele peste 100 de apartamente au rămas fără căldură, diferenţa reprezentând-o cei care şi-au montat centrale proprii şi debranşaţi. Din cele aproximativ 2500 de apartamente care erau deservite de uzină doar 400 au mai rămas branşate.
La Aiud, din cele 4297 de apartamente, 2700 au centrale proprii. Întrucât Edil Trans Aiud are datorii de 9,5 miliarde de lei către Distrigaz Nord, asociaţiile de proprietari încă aşteaptă... să se încălzească vremea.
Florin ROMAN
Ieri, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului
Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru noul Cod al Muncii
Guvernul şi-a asumat ieri răspunderea pentru noul Cod al Muncii în faţa celor două Camere ale Parlamentului reunite în şedinţă comună. Prin procedura asumării răspunderii, Guvernul a urmărit adoptarea Codului Muncii în condiţii de maximă rapiditate. Este a patra oară când Executivul condus de Adrian Năstase foloseşte prevederea constituţională de asumare a răspunderii, după ce a adoptat în aceleaşi condiţii Legea privind promovarea unor investiţii directe cu impact semnificativ asupra economiei româneşti, unele acte normative privind accelerarea privatizării şi bilanţul guvernării PSD-iste după un an de la preluarea puterii. Alegând această cale, guvernul s-a expus riscului formulării şi adoptării unei moţiuni de cenzură; dacă o moţiune de cenzură depusă în termen de trei zile de la prezentarea actului normativ este votată, acest lucru atrage după sine demisia Guvernului. Dacă noul Cod al Muncii va fi adoptat în formula propusă de Executiv şi nu va fi atacată prin moţiune de cenzură, actul normativ va fi trimis spre promulgare preşedintelui Ion Iliescu. În opinia iniţiatorilor acestei legi, proiectul reglementează drepturile şi obligaţiile salariaţilor şi ale angajaţilor în acord cu cele mai recente documente ale UE şi ale dreptului internaţional al muncii. Primul ministru a susţinut că noul Cod al Muncii va înlătura abuzul patronal, iar pe lângă încadrarea în muncă pe baza unor contracte pe durată nelimitată apar şi alte tipuri de contracte de muncă, precum cele pe durată determinată, de muncă cu timp parţial, de muncă la domiciliu sau contractul de ucenicie la locul de muncă. Un alt act normativ luat ieri în discuţie în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a fost Legea Sindicatelor.
Pentru a depune o moţiune de cenzură, Opoziţia ar avea nevoie de 122 de semnături ale parlamentarilor reprezentând o treime din totalul acestora. Partidul Democrat şi-a exprimat intenţia unui astfel de demers dar voturile democraţilor şi ale liberalilor nu sunt suficiente pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. În aceste condiţii este puţin probabil ca o astfel de iniţiativă să aibă sorţi de izbândă, respectiv să conducă la demiterea actualului guvern. De altfel, liberalii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de actul legislativ propus de Executiv, neparticipând ieri la şedinţa Camerelor reunite ale Parlamentului, susţinând că "proiectul noului Cod al Muncii este o piatră de moară pentru economia de piaţă!".
Dana MOTREANU