Parlamentul a decis
UNDĂ VERDE PENTRU PROIECTUL ROŞIA MONTANĂ
•O moţiune patriotardă a PRM, respinsă cu188 voturi împotrivă
Incredibil ce se poate întâmpla în scumpa noastră ţărişoară când este vorba de interesul naţional. Iată, tocmai cei mai înfocaţi patrioţi, care toată ziua şi mai ales în campaniile electorale se bat cu pumnii în piept cât de români sunt, au vrut să-i pună la punct pe moţii noştri, când, se pare că în sfârşit au ajuns şi ei la dolarii americanilor şi se întrevede o posibilitate de a scăpa de sărăcie. Este vorba, în esenţă, de faptul că în Parlamentul României a fost introdusă, de Partidul România Mare, o moţiune simplă împotriva Proiectului aurifer de la Roşia Montană şi a investiţiei ce se preconizează a se realiza aici. Cred că este o premieră mondială, demnă de cartea recordurilor, pentru că nu am auzit ca vreodată, în lume, un parlament să dezbată şi să aprobe o investiţie privată. Ca să nu mai vorbim de faptul că această "performanţă" are în spate o monstruoasă coaliţie între PRM şi organizaţiile neguvernamentale finanţate de Budapesta, unde se află singurul sediu şi singura filială Greenpeace din Europa de Est.
Ce pericole s-au invocat de fapt pentru stoparea investiţiei? În primul rând se doreşte ca exploatarea aurului să fie monopol de stat! Adică cam tot cum este mineritul din Apuseni la ora actuală, respectiv subvenţionat cu 3000 de lei la o 1000 de lei producţie şi cu datorii de peste 500 de miliarde numai la Electrica, ca să nu mai vorbim că nu s-a plătit aproape nici un leu către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale şi de sănătate. Faliment curat, fapt pentru care din 2007 statul nu va mai subvenţiona mineritul. Apoi se mai invocă pericolul distrugerii patrimoniului arheologic şi istoric, lăsat moştenire de imperiul roman, care a căutat şi extras aur din toate galeriile posibile, ori de imperiul austro-ungar, care, până la 1918, a făcut praf şi pulbere întreaga zonă, în goana după bogăţii. Iar când românii s-au opus, le-au frânt cu roata orice protest. Curat murdar ca acum ONG-urile de la Budapesta să vină să facă din nou ordine în Ţara Moţilor şi să decidă asupra bogăţiilor lor, atâtea câte au mai rămas, lăsate moştenire de Glad, Gelu şi Menumorut. Se mai invocă apoi, pe post de sperietoare, pericolul cianurii. Un pericol mult mai puţin "periculos", ca să fim în tema discuţiei, decât centralele atomice de la Kecskemet ori de la Kozlodui?! Oare i-a întrebat cineva pe români dacă sunt de acord sau nu să se construiască cele două centrale atomice, tot investiţii private. Evident că nu. Şi atunci, mă rog, de ce trebuie să aibă moţii acordul ONG-urilor din Budapesta şi Viena, via PRM şi Vadim Tudor, pentru o investiţie privată care îi priveşte doar pe moţi. Oare nu avem noi, în ţară, cei mai mari şi mai buni specialişti în problema mineritului aurifer din Europa? În Ungaria ori Austria, nu este gram de aur nativ, aşa că nu văd cum ar fi ei specialişti în exploatarea lui pe baza procedeului clasic al cianurilor folosit în întreaga lume. Dacă era vorba de prepararea ardeiului iute sau a gulaşului, atunci, evident, ar fi putut fi întrebate şi ONG-urile budapestane. Dar aşa, nu văd ce competenţe au ele într-un domeniu cu care nu au nimic nici în clin, nici în mânecă. Când este vorba însă de o afacere de circa 3 miliarde de dolari, toată lumea vrea o bucată de caşcaval, iar cei care l-au împărţit până acum vreo 85 de ani, nu vor să-l scape din ghearele hrăpăreţe pe care le-au înfipt în spatele moţilor până la Marea Unire.
Gheorghe CIUL
În cazul proiectului de la Roşia Montană
Parlamentarii Puterii şi ai Opoziţiei s-au pus de acord cu Guvernul României
În cursul zilei de ieri, Camera Deputaţilor a început dezbaterea moţiunii simple "Roşia Montană", iniţiată de PRM, în prezenţa a 253 din cei 345 de deputaţi. Moţiunea simplă "Roşia Montană" depusă de Partidul România Mare a fost respinsă în plenul Camerei Deputaţilor, cu 65 de voturi pentru şi 188 împotrivă. PRM a pus în discuţie modul în care a fost acordată concesiunea asupra bazinului aurifer de la Roşia Montană. Pentru prima dată, opoziţia a îmbrăţişat punctul de vedere al guvernului. Deşi 71 de deputaţi au semnat moţiunea simplă, şase au renunţat ulterior să o mai susţină.
PRM susţine că Roşia Montană Gold Corporation a ajuns să deţină concesiunea bazinului aurifer în mod ilegal, cu acordul fostei puteri. Deputaţii Partidului România Mare acuză fosta putere, dar şi pe cea actuală, fiindcă nu a făcut nimic să repare ceea ce PRM consideră a fi o greşeală. Dan Ioan Popescu, ministrul Industriilor le-a explicat deputaţilor necesitatea derulării unei astfel de investiţii la Roşia Montană şi că acest perimetru va rămâne tot al României. "Subliniem faptul că operaţiunea de concesionare nu implică transferul dreptului de proprietate asupra resurselor minerale, ci numai dreptul de a desfăşura o activitate minieră".
Vizavi de teama că oamenii vor rămâne fără locuinţă, iar sănătatea lor va fi afectată din cauza cianurilor folosite pentru exploatare, reprezentantul guvernului a prezentat argumente solide. În primul rând, 1456 de persoane din Roşia Montană, faţă de doar 31, au fost de acord să-şi vândă proprietatea. Acest lucru înseamnă că ei vor primi bani şi vor fi mutaţi în altă zonă. În ceea ce priveşte folosirea cianurilor, Dan Ioan Popescu susţine că proiectul de la Roşia Montană arată că substanţele toxice eliminate vor avea o concentraţie mult mai mică decât maximul admis de standardele româneşti. O concluzie ar fi că această zonă din Munţii Apuseni este extrem de săracă, iar investiţia făcută de societatea Roşia Montană Gold Corporation aduce sume considerabile în visteria ţării. "Interesul nostru, al României, e să atragem cât mai multe investiţii. Pentru că investiţiile produc bani şi generează bunăstare", a mai spus Dan Ioan Popescu. Domnia sa a respins declaraţiile PRM, conform cărora valoarea zăcământului de aur şi argint depăşeşte 10 miliarde dolari. Opoziţia şi reprezentanţii UDMR şi PSD au fost întru totul de acord cu argumentele reprezentantului Guvernului, motiv pentru care nu au votat moţiunea depusă de PRM.
Florin ROMAN
Reacţii ale partidelor politice
•PD şi PNL nu au susţinut moţiunea "Roşia Montană"
Deputaţii PNL şi PD au precizat în plenul Camerei Deputaţilor că nu vor vota moţiunea simplă "Roşia Montană" iniţiată de PRM, fiecare partid invocând motive diferite. Liderul democraţilor, Alexandru Sassu a declarat că "democraţii nu vor vota alături de PRM întrucât aceştia ridică o problemă de fond, cu care PD nu este de acord. PD consideră că este perfect posibil ca licenţa unei companii naţionale să fie transferată unei societăţi al cărei acţionar majoritar sunt persoane fizice şi juridice din străinătate".
Argumentul principal este că iniţiatorii moţiunii au recurs la teza "anacronică şi periculoasă prin consecinţe" a revenirii la monopolul de stat, în ceea ce priveşte exploatarea zăcămintelor. În primul rând, PRM a criticat încălcarea interesului naţional prin concesionarea zăcămintelor din zonă unei firme cu capital străin, iar PD respinge această teză de tipul sloganului "Nu ne vindem ţara", care este în totală contradicţie cu cerinţele europene, a spus Sassu.
Deputatul liberal Anton Marin a recunoscut că unele argumente din moţiune sunt "rezonabile", dar a arătat că PNL aşteaptă rezultatele comisiei special constituite pentru a depista nereguli legate de acest proiect şi apoi îşi va exprima punctul de vedere. El a spus că deşi există controverse pe tema consultării comunităţilor locale şi a respectării legislaţiei în domeniu, PNL nu a votat moţiunea simplă. Deputatul PNL consideră că o investiţie privată de o asemenea anvergură în zona Munţilor Apuseni, nedezvoltată economic, va crea locuri de muncă şi va alimenta cu fonduri bugetele locale, ajutând la dezvoltarea altor industrii. De aceea, el precizează că se impune o "evaluare corectă" în ceea ce priveşte legalitatea şi controlul implicaţiilor acestei investiţii în zonă. În opinia sa, printr-o acţiune coerentă a instituţiilor statului, se pot proteja monumentele istorice, culturale şi naturale din zona Munţilor Apuseni.
•Şi UDMR a votat împotriva moţiunii iniţiate de PRM
UDMR a votat împotriva moţiunii simple "Roşia Montană", iniţiată de PRM, a anunţat în plenul Camerei Deputaţilor, deputatul Uniunii, Antal Istvan, arătând că instituţiile abilitate ale statului trebuie lăsate să-şi facă datoria legală faţă de proiectul din această zonă a ţării. Deputatul UDMR a precizat că investiţia totală pentru proiectul Roşia Montană este de 400 milioane de dolari şi a apreciat că stoparea acestui proiect ar avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri românesc şi ar putea duce la degradarea imaginii României pe plan extern. Antal Istvan a spus că priorităţile programului UDMR se referă la stimularea capitalului extern şi a investiţiilor străine şi la protecţia mediului, menţionând că proiectul de la Roşia Montană ar trebui să aibă în vedere aceste lucruri.
Pustiul şi mistreţii fac legea la Râmeţ
Stând de vorbă cu primarul Ioan Cordea şi cu alţi săteni, eşti surprins că Râmeţul nu mai este cel de odinioară. * Cele 13 sate componente comunei s-au depopulat din '90 încoace cu o repeziciune ameţitoare. Sunt sate în care au mai rămas patru-cinci gospodării locuite. * Înainte, ţăranii cultivau grâu de primăvară, orzoaică şi porumb. De când tinerii au plecat cu toţii la oraş şi mistreţii au coborât până în sat prădând culturile agricole, oamenii au renunţat să mai lucreze pământul. * Lupii sunt şi ei o mare pacoste pentru sărmanii gospodari. Ne mai putând face faţă pagubelor pricinuite de aceste fiare, ţăranii au vândut oile. Din 5000 de capete abia dacă au mai rămas câteva sute. * Populaţia fiind îmbătrânită nu mai are cine să cosească fâneţele şi în consecinţă efectivele de bovine s-au redus la jumătate. Cum n-ar vrea ţăranii să aibă în gospodărie mai multe vaci şi boi, dar nu mai au puterea să strângă nutreţul necesar. Şi Doamne ce bine le-ar prinde să mai poată creşte şi vinde o vacă cu 15-20 de milioane de lei sau o pereche de boi cu 30-40 de milioane de lei. * Şcoala din satul Valea Poenii era frecventată de 35-40 de elevi pe timpul meu, ne spune Iosif Capră, ajuns la vârsta de 70 de ani. Acum nu mai este nici un copil şi şcoala s-a închis. * În satul Cotărăşti, curentul electric este dus pe stâlpi de lemn plantaţi în urmă cu 25 de ani. Au putrezit şi nu mai rezistă. La cel mai slab vânt se prăbuşesc şi oamenii rămân fără lumină. * Fiind păţiţi de prea multe ori s-au învăţat să nu mai renunţe la lampa de petrol. Necazul este că nu prea mai au de unde să-şi procure acest gaz lampant. * În timp ce Râmeţul se depopulează, statul face eforturi lăudabile pentru extinderea electrificării. Pentru electrificarea celor 29 de gospodării din satul Valea Poenii s-au investit anul acesta 1,7 miliarde de lei, revenind în medie peste 58 miliarde de lei pentru o gospodărie. * Se vor mai întoarce iar cei plecaţi să locuiască în satul natal? Deocamdată nu prea sunt semne chiar dacă şi-au introdus curentul electric în case, ei locuiesc tot la oraş. Poate o vor face când vor ieşi la pensie şi tinerii vor avea oportunităţi de-a găsi o slujbă în comuna lor.
Sebastian TRUŢA