Știri |
Pensionari mai puţini
După cum reiese dintr-un comunicat al Direcţiei Generale de Statistică Regională Alba, numărul pensionarilor din judeţul Alba în luna noiembrie 2002 a fost de 103.334 persoane, mai mic cu 142 persoane faţă de luna anterioară şi cu 1561 persoane, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2001. De asemenea, pensia medie realizată în judeţ în noiembrie 2002 a fost de 1.386.894 lei, cu 3207 (!) lei mai mare faţă de luna precedentă (0,2 la sută) şi cu 303.216 lei (28 la sută), raportată la luna noiembrie a anului 2001. Raportul dintre pensia de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limita de vârstă cu vechime completă în muncă şi câştigul salarial mediu net, în luna noiembrie 2002, a fost de 56,3 la sută, înferior cu 1,5 la sută faţă de luna anterioară şi superior cu 2,1 la sută faţă de luna corespunzătoare din anul precedent. (H.D.M.)
În miez de iarnă,
Plata căldurii se va face la 15 zile
De luna aceasta românii vor fi obligaţi, conform OG 197/2002, să plătească factura pentru energia termică în termen de 15 zile calendaristice de la emiterea facturii, cu 0,06% penalităţi pe zi în caz de neplată. Reducerea termenului de achitare de la 30 la 15 zile este apreciată de Federaţia Asociaţiilor de Proprietari drept o măsură care va dubla numărul de restanţieri, în condiţiile în care, în România, peste 850.000 de familii nu au plătit întreţinerea de 5-6 ani, iar sumele datorate statului se ridică deja la peste 16.000 de miliarde de lei. (T.I.)
Baroni PSD în TOP 100
Iosif Armaş ar fi, potrivit clasamentului revistei "Capital", publicat la finele anului trecut, cel mai bogat membru al PSD. Averea lui este estimată la aproximativ 50-60 milioane de dolari. Îl urmează îndeaproape Culiţă Tărâţă (30-40 mil. dolari), Gheorghe Bosânceanu (20-30 mil. dolari), Corneliu Iacobov (20-30 mil. de dolari) şi fraţii Sechelariu cu câte 10-15 milioane de căciulă.
Întrebat fiind asupra relevanţei respectivului clasament, Triţă Făniţă a spus că el ştie alţii şi mai bogaţi! Era vorba despre alţi oameni de afaceri, evident. (I.T.)
Frigul a îmbolnăvit peste 1500 de locuitori
Direcţia de Sănătate Publică Alba, prin serviciile specializate de supraveghere a stării de sănătate şi Serviciul de Promovare a Sănătăţii revine cu informaţii legate de afecţiunile respiratorii de sezon. Pe parcursul a două săptămâni (30 decembrie 2002 - 12 ianuarie 2003) s-au raportat la Direcţia de Sănătate Publică Alba 1095 viroze, 531 pneumonii şi nici un caz de gripă pe întregul judeţul, cifre care se încadrează în curba de incidenţă aşteptată a cazurilor pentru acest sezon. Afecţiunile sezonului rece (gripa, viroze şi pneumonii) pot fi contactate de la omul bolnav sau de la purtătorii aparent sănătoşi mai ales în spaţiile aglomerate. "Simptomele principale sunt: debutul brusc cu febră mare (39-40 grade C), cefalee, posibile dureri musculare şi globi oculari, astenie, răguşeală, greţuri, vărsături, scăderea poftei de mâncare şi tuse neproductivă chinuitoare care se poate transforma în tuse productivă însoţită de junghi toracic în cazul pneumoniilor. La primele semne de boală, adresaţi-vă medicului de familie, evitaţi pe cât posibil locurile aglomerate, respectaţi regulile de igienă individuală şi a locuinţei, adoptaţi un stil de viaţă sănătos insistând pe fortificarea organismului cu alimente bogate în vitamine", se precizează într-un comunicat al DSP Alba.
Florin ROMAN
Taxele de timbru rămân neschimbate
Conform unei hotărâri de Guvern, consiliile locale nu vor avea dreptul să modifice nivelul taxelor notariale, judiciare şi de timbru care vor putea fi încasate pe baza oricărui tip de chitanţier cu regim special al birourilor notariale şi vor fi aceleaşi la nivelul întregii ţări. Taxele notariale de timbru, în decursul unei luni, trebuie să fie virate la bugetele locale până la data de 10 ale lunii următoare. (T.I.)
|
Europa îşi strânge rândurile în jurul axei Paris - Berlin
Uniunea Europeană şi-a trasat ţeluri importante pentru 2003 şi face deja primii paşi spre dobândirea unei poziţii cât mai bune în ierarhia neoficială a lumii: cel mai ambiţios deziderat rămâne cel de a detrona USA şi Japonia, cel târziu în 2010, din vârful piramidei economice globale. Pentru aceasta şi nu numai, UE, aflată în topul preferinţelor pentru căutarea unei organizaţii supranaţionale care să reprezinte interesele Occidentului în conformitate cu ingerinţele şi starea de lucruri din noul mileniu, acum după stingerea ameninţării sovietice, este pe cale să bifeze un eveniment istoric: mult aşteptată alianţă de forţe, fapte şi idei dintre colosul german şi democraţia franceză. Prima materializare a noului protocol franco-german este propunerea pentru conducerea bicefală a UE care va alătura un preşedinte al Consiliului Europei (organism care cuprinde şefii de stat şi de Guvern ai Uniunii), ales de membrii cu acelaşi rang şi un preşedinte al Comisiei Europene (Guvernul UE), ales de Parlamentul European. Cu ocazia recentei întâlniri dintre cancelarul german Gerhard Schröder şi preşedintele francez Jacques Chirac, reuniune ce a avut loc marţi, 14 ianuarie, a fost oferită încă o reprezentaţie a funcţionării impecabile a motorului franco-german al Europei, astfel că în câteva ore a fost adoptat un proiect comun de reformă a instituţiilor europene, proiect care are toate şansele să stea la baza viitoarei Constituţii a Europei Unite. Hotărârea comună care a reuşit în mod miraculos să împace viziunea federalistă a Germaniei cu ideile centraliste ale Franţei, presupune, pe lângă un preşedinte ales cu un mandat de până la 5 ani şi un prim-ministru, un ministru european de Externe, ale cărui prerogative le vor cumula pe cele ale Înaltului reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate, Javier Solana şi pe cele ale comisarului european pentru afaceri externe, Chris Patten. Iniţiativa franco-germană, deja înaintată Convenţiei pentru Viitorul Europei, va însemna renunţarea la sistemul preşedinţiei semestriale a UE care revenea prin rotaţie fiecărui stat membru (în prezent, Grecia deţine preşedinţia UE), un sistem apreciat ca greoi şi prea puţin eficient în condiţiile lărgirii masive a UE după 2004.
Acţiunea coroborată franco-germană arată intenţiile celor mai puternice state din UE care nu doresc transformarea UE într-un ONU de spaţiu continental lipsit de forţă politică şi acţiune imediată ori într-o organizaţie europeană cu preocupări exclusiv social-economice. Pentru a realiza acel absolut necesar echilibru de forţe între puternicele state ale Uniunii şi statele mici din Est, cei 25 în 2004, cărora li se vor adăuga în 2007 România şi Bulgaria, vor alege un preşedinte al Uniunii german, francez, britanic ori italian şi un premier danez, austriac, grec sau poate chiar din extrema estică europeană. Planul de acţiune al noii Axe Paris-Berlin cuprinde şi propuneri concrete şi necesare precum crearea unei politici europene de frontieră, măsuri de armonizare legislativă în UE şi consolidarea forţei europene de apărare, aceste decizii vorbind şi despre cimentarea definitivă a cooperării franco-germane prin semnarea unei declaraţii comune care va fi prezentată la reuniunea comună a celor două parlamente la 22 ianuarie cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a Tratatului de la Elysee. Departe de a fi un inofensiv document diplomatic, declaraţia va prezenta şi poziţia comună în marile probleme ale politicii externe, reafirmând atitudinea celor două state în privinţa Irakului: atât Parisul, cât şi Berlinul se opun declanşării unui atac împotriva Bagdadului fără aprobarea ONU, cu precizarea netă că Germania nu va participa în nici un fel la operaţiunile militare în Golf. Pentru o şi mai mare apropiere între cele două state, liderii german şi francez se întâlnesc deja o dată pe lună, iar miniştrii francezi sunt încurajaţi să participe la şedinţele cabinetului german şi invers. Această ultimă chestiune este demnă de a fi luată în considerare de toate administraţiile statelor din spaţiul european: chiar România şi Ungaria, într-o Europă Unită, pot şterge astfel cu uşurinţă unele pretenţii teritoriale criptoistorice, de vreme ce Axa franco-germană a anulat şi ultimul obstacol dintre Paris şi Berlin, parafând întărirea alianţei dintre două state foarte rivale istoric şi chemând întreaga Europă să-i urmeze exemplul.
Teodora ILINCA
Bilanţul garnizoanei MI din Alba
Luni, 20 ianuarie, la sediul IPJ Alba se va desfăşura bilanţul de activitate al acestei instituţii pe anul 2002. La acest eveniment, la care participă toţi comandanţii unităţilor de poliţie şi şefii de servicii din IPJ Alba, sunt aşteptaţi să asiste ministrul de Interne, Ioan Rus, prim-adjunctul şefului IGP, chestor de poliţie Dumitru Sorescu, şeful grupului de control al MI, chestor de poliţie Nicolae Neagu, alte cadre din IGP. În paralel, la sediul Prefecturii Alba se va desfăşura bilanţul de activitate al Grupului Judeţean de Pompieri Alba şi al Inspectoratului de Protecţie Civilă Alba în prezenţa şefului Comandamentului Protecţiei Civile din România, col. Liviu Viorel Nemeş şi a şefului de Stat Major, gen. Constantin Zamfir, şeful Corpului Pompierilor Militari din România. Comandamentul Judeţean de Jandarmi Alba îşi va prezenta bilanţul de activitate pe 2002 în cursul zilei de azi, 18 ianuarie, la Comandamentul Teritorial de Jandarmi Cluj, în prezenţa forurilor superioare de la Bucureşti.
Nicoleta TOMUŢA
În urma numeroaselor sesizări primite
Prefectul Ioan Rus a dispus verificarea activităţii
tuturor medicilor de familie
Ieri, s-a desfăşurat o minivideo conferinţă specială cu prefecţii în care au fost abordate exclusiv teme din domeniul sănătăţii publice. Deşi autorităţile judeţene nu au ridicat probleme deosebite ministrului Sănătăţii, Daniela Bartoş, ulterior, în faţa personalului medical prezent la videoconferinţă, prefectul Ioan Rus a spus ca va emite un ordin prin care să se verifice temeinic activitatea tuturor medicilor de familie din judeţ, întrucât există numeroase sesizări, majoritatea negative. De asemenea, subprefectul Ioan Maier a cerut conducerii DSP Alba, să întocmească un bilanţ al celor doi ani de activitate, iar preşedintele CJ Alba, Eugen Popa a precizat faptul că a fost constituită o comisie judeţeană ce se va ocupa de preluarea spitalelor în patrimoniul administraţiilor locale. (R.J.)
Preşedintele CJ Alba ales în fruntea Asociaţiei "Solidaritatea socială" Alba
În urmă cu doi ani, preşedintele CJ Alba de atunci, Augustin Presecan a decis înfiinţarea Asociaţiei "Solidaritatea socială", având drept scop sprijinirea tinerelor talente provenind din familii cu venituri modeste, dar şi a persoanelor sărace. Numai în cursul anului trecut această asociaţie a acordat 47 de ajutoare.
În cursul zilei de ieri a fost ales un nou preşedinte în persoana actualului preşedinte al Consiliului Judeţean Alba. Alături de CJ Alba, "Solidaritatea socială" mai este susţinută de: Apa CTTA SA, SC DPL SA, primăriile Alba Iulia, Blaj, Aiud, Sebeş, Autotrans, Trans Iviniş, Arieşul Conf Baia de Arieş etc. (F.R.)
|
|