Apărătoare, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem Ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi. Ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăveşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm Ţie: Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! Fecioară care eşti pururea slăvită, de Dumnezeu Născătoare, Marie, Maica lui Hristos, Dumnezeul nostru, primeşte rugăciunile noastre şi le du Fiului tău şi Dumnezeului nostru, ca să mântuiască şi să lumineze, pentru tine, sufletele noastre. Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-mă sub acoperământul tău. De Dumnezeu Născătoare, Fecioară, nu mă trece cu vederea pe mine, păcătosul, celui ce-mi trebuie al tău ajutor şi a ta folosinţă, că spre tine nădăjduieşte sufletul meu şi mă miluieşte. Amin.

---

Calendar religios
Ortodox: Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Mc. Neofit
Catolic: Sf. Agnes
Greco-catolic: Pc. pr. Maxim Mărturisitorul; Sf. mc. Neofit

---

     * AZI: Cerul este acoperit de nori; temperaturile vor fi pozitive în cursul zilei (+1 grad C), coborând însă la -4 grade C, în timpul nopţii.
     * MÂINE: Cerul va fi parţial noros, existând posibilitatea apariţiei unei ploi slabe, favorizând apariţia poleiului. Temperaturile vor fi cuprinse în intervalul -5 grade C - +2 grade C.

---

•A avut loc prima sesiune de formare a directorilor şi şefilor de servicii din instituţiile de protecţie socială, cu participanţi din 9 judeţe
     În perioada 15-16 ianuarie a.c., la Blaj a avut loc prima sesiune de formare a directorilor şi şefilor de servicii din instituţiile de protecţie socială, care se încadrează în calendarul de activităţi al unui program derulat în România cu sprijinul guvernului francez. La această sesiune de pregătire au fost prezenţi 16 cursanţi din 9 judeţe (Alba, Sibiu, Braşov, Bihor, Arad, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Mureş şi Hunedoara), care au beneficiat de experienţa unor formatori pregătiţi anterior, în cadrul aceluiaşi program: Gabriela Cetean, director adjunct al DGPDC Alba- Managementul schimbării; Luciana Bianu, directoarea Centrului de plasament Blaj - Monografia profesională; Dan Sicoe, directorul Leagănului pentru copii din Alba Iulia - Problematica copilului cu handicap, evaluarea situaţiei; Vasile Popa - Resurse umane. Marea noutate a acestei întâlniri o constituie elaborarea de către fiecare cursant în parte, sub îndrumarea formatorilor, a unei aşa- zise "monografii profesionale", un fel de proiect pentru schimbarea radicală (în conformitate cu noile cerinţe) a instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea. Demn de menţionat este faptul că întâlnirea a avut loc la Blaj, pentru că acolo se află unul dintre cele patru centre regionale din ţara noastră în care funcţionează câte o "antenă" CRIPS (Centru de Resurse şi Informare pentru Profesiuni Sociale). Celelalte trei centre se află în judeţele Ialomiţa, Dolj şi Iaşi. (I.H.)

•Cu toate greutăţile în care se zbate, femeia îşi trimite copiii la şcoală şi nici nu concepe ideea că ar putea să-i lase în îngrijirea statului!
     Despre Bogdan Prisecaru, un copil în vârstă de numai 9 ani, care munceşte să-şi întreţină familia, am mai scris şi cu alte prilejuri. De atunci situaţia sa şi a familiei sale (mama şi cele două surori) s-a agravat. O scurtă perioadă de timp în vara anului trecut, mama lui Bogdan, Monica Zabulică a muncit la o firmă italiană din municipiul nostru, dar a venit momentul când firma respectivă n-a mai prea avut comenzi şi s-a dispensat de serviciile femeii. (Cu toate acestea, patronul, Gregorio Scolaro, a continuat să o ajute cu ceea ce-i stătea în putinţă: mici sume de bani, lemne de foc etc.) Ultimele luni ale anului trecut au găsit-o pe mama celor trei copii lucrând ca femeie de serviciu la restaurantul "Amentza", dar din decembrie 2002 n-a mai putut merge nici acolo, dintr-un motiv bine întemeiat: programul de lucru dura până pe la ora 3,00 din noapte, iar femeia îşi găsise un adăpost, împreună cu cei trei copii, tocmai în Pâclişa. Ajungea acasă de la serviciu abia spre dimineaţă, când copiii se trezeau să meargă la şcoală. Acum caută ceva de lucru, pentru a câştiga atât cât să poată supravieţui, căci întregul venit al familiei se limitează la alocaţiile a doi dintre copii: 360.000 de lei lunar. Dacă nu ar munci ocazional şi dacă micul Bogdan nu ar mai câştiga şi el câte ceva vânzând ilustrate şi făcând fotografii la minut, ar muri cu toţii de foame. De fapt, în aceste condiţii se poate spune că acest copil este întreţinătorul familiei sale.
     Dar să vă spunem câteva lucruri şi despre condiţiile în care locuieşte Monica Zabulică, împreună cu cei trei copii (Bogdan, de 9 ani şi surorile sale de 6, respectiv 15 ani). Toată vara anului trecut au locuit într-o rulotă amplasată în şanţurile Cetăţii (paralel cu Calea Moţilor), unde au mai fost ajutaţi cu câte ceva de familia Fiţ (binecunoscuţii profesori de muzică, ce locuiesc în zona respectivă). Din luna noiembrie 2002 cele patru persoane s-au mutat într-o casă din Pâclişa, proprietate a familiei Hiţu, din Alba Iulia. Doamna Zabulică afirmă că proprietarii sunt oameni cumsecade şi nu au cerut decât o chirie simbolică (300.000 de lei) plus cheltuielile, iar aceste cheltuieli înseamnă doar energia electrică, pentru că gaz nu este. În ciuda acestui fapt, femeia se descurcă cu greu, pentru că lemnele sau cărbunii sunt scumpe şi, chiar dacă stau cu toţii într-o singură cameră, abia reuşesc să facă focul o dată la trei zile.
     Pornind de la această idee, sugerăm Direcţiei pentru protecţia drepturilor copilului să se autosesizeze şi să intervină în acest caz, cunoscut din câte ştim de către asistenţii sociali, dar deocamdată nesoluţionat. Tocmai în ideea promovată de noua directoare a DGPDC, d-na Lenica Bucur, (aceea de a se căuta soluţii pentru prevenirea abandonului şi de extindere a conceptului de "copil în dificultate" la acela de "familie în dificultate") ar trebui să se dispună o anchetă amănunţită cu privire la situaţia acestei femei şi luarea unei măsuri urgente. Vom reveni, după ce vom afla la ce nivel s-a blocat intervenţia asistenţilor sociali în acest caz: lipsa pârghiilor legale de intervenţie, lipsa fondurilor, lipsa actelor? Dar cine trebuia să rezolve aceste probleme? Presa, care a tras semnale de alarmă încă din vara anului trecut, sau angajaţii din sistem care sunt plătiţi tocmai pentru a rezolva astfel de situaţii?