•Pe când şi România?
     Miniştrii europeni de finanţe au ajuns la un acord privind impozitarea veniturilor obţinute de cetăţenii UE din economiile depuse în afara ţării de origine, măsura încadrându-se în eforturile de combatere a evaziunii fiscale şi de renunţare la secretul bancar. 12 state europene au fost astfel de acord să furnizeze informaţii privind economiile de miliarde de euro deţinute de cetăţenii lor peste hotare, urmând ca pe baza acestor date veniturile obţinute să fie impozitate în ţările de origine. (T.I.)

---

     Preşedintele Ion Iliescu va avea marţi, 28 ianuarie, consultări cu toate partidele politice parlamentare, mai puţin cu PSD, deoarece liderii acestui partid s-au întâlnit în 17 ianuarie, după cum declară purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Corina Creţu. Agenda discuţiilor va cuprinde pregătirea reuniunii de la Snagov consacrată procesului de aderare a României la UE şi stadiul proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei. (T.I.)

---

     Până la jumătatea lunii ianuarie au fost atribuite în folosinţă gratuită 892 de adăposturi pentru diferite specii de animale, în 36 de judeţe. Alba se află pe locul 4 în clasamentul judeţelor cu cele mai multe spaţii atribuite, găsindu-şi stăpân 40 de adăposturi, din care 18 pentru păsări. Cel mai mare număr de spaţii zootehnice atribuite a fost pentru vaci de lapte (peste 50 la sută), porcine (peste 10 la sută), tineret taurin (peste 10 la sută), iar cele mai puţine adăposturi au revenit pentru păsări. Mai există totuşi 6 judeţe unde foste IAS-uri deţin spaţii zootehnice dezafectate ce nu au fost atribuite întreprinzătorilor - Arad, Călăraşi, Covasna, Ilfov, Teleorman şi municipiul Bucureşti. (A.D.T)

---

     Sâmbătă, 25 ianuarie, ora 13.00, poliţia Alba Iulia a fost sesizată că pe malul drept al Mureşului, în aval de podul CFR, a fost descoperit cadavrul unui bărbat neidentificat. Acesta era îmbrăcat într-un cojoc maro şi nu avea asupra sa acte de identitate ci doar 15.000 de lei. Potrivit martorilor oculari, bărbatul fusese văzut îndreptându-se spre Partoş şi ulterior a intrat într-un popas turistic de pe malul Mureşului, unde i-a fost refuzată o comandă de alcool deoarece barmana a văzut că acesta era într-o avansată stare de ebrietate. La scurt timp după aceea, alţi martori oculari l-au văzut în timp ce încerca să înoate în râul Mureş, sub podul CFR. Aflat într-o stare avansată de ebrietate, bărbatul s-a rostogolit probabil în râul Mureş unde s-a înecat, după ce a încercat inutil să înoate pentru a ieşi la mal. Ieri, poliţiştii albaiulieni au reuşit să identifice decedatul în persoana lui Petru Târziu (46 de ani, din Şard). (N.T., F.R.)

---

La Şard
     Sâmbătă seara, în jurul orei 22.00, pe raza localităţii Şard s-a produs un accident rutier soldat cu cinci răniţi. Conducând Trabantul AB-02-SEL, Alin Lupşan (34 de ani, din Alba Iulia) l-a surprins şi l-a accidentat pe Ovidiu Ungurean (de 19 ani) care circula pe partea dreaptă a şoselei. În urma impactului cu pietonul, Lupşan a pierdut controlul Trabantului şi s-a izbit de un Moskvici ce rula în faţa sa. Forţa izbiturii a proiectat Trabantul condus de Lupşan într-un alt autoturism Dacia 1310, condus regulamentar pe contrasens de Daniel Dudaş (42 de ani, din Zlatna). În urma accidentului în lanţ au fost răniţi şi transportaţi la spital: Alin Lupşan, Daniela Lupşan (31 de ani, din Alba Iulia), Ovidiu Ungurean (de 19 ani, din Alba Iulia), Daniel Dudaş (42 de ani) şi Daniela Dudaş (35 de ani, din Zlatna). În cauză, poliţia rutieră Alba Iulia continuă cercetările. (N.T.)

•"Cei care aduc lumina"! *Paradox românesc: putem produce de trei ori mai multă energie decât consumăm, dar sate întregi stau în întuneric. *Bătălia necurmată cu drumurile *Când gardurile se rup singure, iar apa... se taie cu toporul *"Calul îmbrăcat" de la "Moara Dracului" *Trei persoane angajate, la 130 de familii *Cărările tainice ale copiilor şi lupii fugăriţi cu drujba *O invenţie moţească: "calculatorul"... de lemn! *Singura legătură cu lumea: ziarul "Unirea" *Bulevardul de pe Fericet şi primarul cu picioarele degerate *Spiritul lui Horea!
     La Trifeşti şi Dârleşti (două sate de pe raza comunei Horea), a avut loc recepţia finală a unei lucrări de reabilitare a reţelei de alimentare cu energie electrică. În acest scop, de la Alba Iulia s-au deplasat în "creierii munţilor" inginerul şef Ioan Suciu, reprezentantul Sucursalei de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Alba (care a suportat din surse proprii costurile lucrării: 2,6 miliarde lei), reprezentantul proiectantului (AISE) şi ai executanţilor (ELCO Tg. Mureş şi PRO ENERGO Câmpina). Nu intrăm acum în detalii de ordin tehnic. Este suficient să ştiţi că, practic, s-au instalat cam 4,5 km de linie de transport şi s-au amplasat alte diferite aparaturi. Demn de menţionat este faptul că lucrarea a început în luna septembrie a anului trecut şi s-a muncit permanent la finalizarea ei, în pofida vremii nefavorabile (închipuiţi-vă ce înseamnă să stai cocoţat pe un stâlp pe o creastă de munte, în bătaia vântului, iarna, pe un ger de minus 20 de grade), fără să se ţină seama de sărbători sau duminici. Aşa că bucuria celor ce au dus lucrarea la bun sfârşit este justificată cu prisosinţă, dar şi mai justificată este cea a beneficiarilor, 130 de familii din Trifeşti şi Dârleşti. Până la reabilitarea reţelei, nu puteau pune în funcţiune nici un aparat fără riscul de a-l defecta (permanent li se întâmpla acest lucru cu televizoarele) iar motoarele joagărelor nu puteau fi puse în funcţiune decât noaptea, uneori, când consumul era mai mic pe reţea. (Acest aspect era destul de grav pentru ei, dacă ne gândim că aproape toată populaţia locală trăieşte din exploatarea şi prelucrarea lemnului).Ei bine, acum pot consuma cât le pofteşte inima... Dar, în afară de bucuria comună a celor de la SDFEE, a executanţilor şi a beneficiarilor, observabilă în mod direct, cu prilejul inaugurării am putut afla multe lucruri interesante de la specialiştii în domeniu. De pildă, faptul că în momentul de faţă în judeţul Alba sunt cele mai multe localităţi neelectrificate din România (din pricina răsfirării acestora în zone inaccesibile), faptul că încă mai există în judeţul nostru circa 1.000 km de reţea de energie electrică amplasată pe stâlpi de lemn şi mai ales un paradox tipic românesc: faptul că în România există acum o capacitate de producere a energiei electrice ce depăşeşte de trei ori nivelul consumului, dar încă mai sunt sate întregi în beznă...
     Nu am realizat cu adevărat cât de dificilă a fost misiunea celor ce au muncit la reabilitarea reţelei decât pe drum. Deşi nu a mai nins în ultima vreme, iar şoseaua este practicabilă în bune condiţii până la Albac, drumarii duc un necurmat război împotriva zăpezii. I-am văzut lucrând în apropiere de Abrud şi pe Dealul Mare, iar la ieşire din Zlatna au fost scoşi la muncă beneficiarii de ajutor social. Doar pe şoseaua de centură de la Zlatna sunt câteva porţiuni mai dificile pentru conducătorii auto, în rest, ce să spunem? Drum bun... Dar, de la Albac la Horea lucrurile se schimbă. Parcă am intrat brusc în "împărăţia iernii". Se vede că acolo a nins recent (martori tăcuţi: troienele uriaşe de pe marginea drumului, sub greutatea cărora gardurile se rup singure). Şi e un ger de crapă pietrele. Oamenii îşi "taie apă cu topoarele". Adică toate sursele au îngheţat (cu excepţia celor aflate la mare adâncime) iar cine merge cu găleţile după apă musai să ia şi securea subsuoară, să dezghioace firul de apă. De aici până la Horea se circulă mai mult cu săniile, ca în taigaua siberiană. Şi chiar maşinile, de bine de rău, au acces în condiţii acceptabile până la "Moara Dracului", unde drumul se bifurcă spre Trifeşti. De-acolo însă săniile trase de cai sunt cele mai eficiente mijloace de transport. (E drept că pe drumul recent amenajat se aventurează şi maşini, până la Trifeşti, dar cine îndrăzneşte trebuie să cunoască bine drumul şi să aibă maşină, nu glumă...).
     La "Moara Dracului" am văzut pentru prima dată un "cal îmbrăcat": roibul lui Vasile Neag, care tocmai sosise aducând cherestea pe sanie de sus, din munte. Ieşeau aburii din el ca dintr-un cazan şi, ca să nu răcească, stăpânul l-a acoperit cu pătura, ba i-a mai pus pe spate şi "căputul" lui. (Aici omul îngrijeşte mai întâi de animale şi abia pe urmă vede de el însuşi, că de animale depinde propria sa supravieţuire. Pentru că, trebuie să ştiţi, din cele 130 de familii au venit stabil, ca angajaţi, doar trei oameni: învăţătorul, electricianul şi pădurarul!) Dar de ce i-o fi spunând locului ăstuia "Moara Dracului"? Am aflat mai târziu, de la Viorel Neag, învăţătorul din Trifeşti: cică acolo, potrivit legendei, cu vreo 100 de ani în urmă era o moară căutată de toţi oamenii din zonă, iar când bătrânul morar care o stăpânea şi-a dat obştescul sfârşit, aceasta s-a pustiit. Cine trecea însă noaptea pe-acolo, zărea tot felul de lumini în interior, flăcări pâlpâind în vatră şi moara măcinând singură, de mama focului. Unii ziceau că acolo macină "Necuratul" sufletele localnicilor nu prea duşi la biserică (asta până s-a sfinţit locul de către un preot uns). Dar poate că supranumele de "Moara Dracului" dat acestui loc are o origine mult mai prozaică: sudalmele localnicilor. Pentru că, în valea aia îngropată între doi versanţi abrupţi e (Doamne iartă-mă!), al... dracului de frig.
     Ca să nu îngheţăm pe loc, lăsăm maşinile cu care am venit acolo, la "moară", şi plecăm cu trei sănii trase de cai spre Trifeşti. Pe drum vorbim cu oamenii locului ba de una, ba de alta... Astfel aflăm că în fiecare zi, vreo 30 de copii din Trifeşti şi Dârleşti (şcolari în clasele V-VIII) fac drum de vreun ceas, pe cărările lor tăinuite, până la şcolile din Horea şi Mătişeşti. Şi nu-i lucru uşor, că pe-aici vara umblă urşii ca la ei acasă, iar iarna bântuie lupii. De fapt, acum animalele sălbatice s-au împuţinat, din pricina tăierii pădurilor. Sus, "centrul vital" al satului este reprezentat de "Casa verilor" (un fel de sală care găzduieşte nunţile), magazinul AF "COMY",(destul de bine aprovizionat) şi clădirea şcolii. Nu credeam că voi găsi acolo vreun mijloc de informare, dar în magazin l-am descoperit pe poştaşul din zonă care distribuia deja abonaţilor ziarul "Unirea" (acesta este, de fapt, singura legătură sigură cu lumea pentru oamenii locului, că televizoarele nu prea funcţionau până acum).
     Marea surpriză ne aştepta însă în clădirea şcolii: primul şi singurul "calculator de lemn" din lume (numai un moţ putea inventa aşa ceva). Învăţătorul Viorel Neag este cel ce l-a proiectat şi construit: un fel de pupitru cu tot felul de accesorii, care se pot îmbina în mod ingenios, folosit ca material didactic pentru a explica elevilor, pe înţelesul lor, toate operaţiile matematice (nu cred că ne hazardăm dacă afirmăm că acesta ar merita un brevet). De fapt, cea mai mare parte a materialului didactic este confecţionată de învăţătorul Neag şi de fostul învăţător Ioan Olaru, fratele actualului primar, decedat cam cu un an în urmă (abacuri, tabele cu tabla înmulţirii, hărţi etc.), ajutaţi de copii. Sala de clasă e bine încălzită şi ea a găzduit întâlnirea celor ce au reabilitat reţeaua de energie electrică cu beneficiarii, iar reprezentanţii localnicilor au ajuns puţin mai târziu: primarul Corneliu Olar, însoţit de secretarul primăriei. Cei doi fuseseră într-o "plimbare" pe Fericet, unde se intenţionează amplasarea unui decodor pentru recepţionarea transmisiilor prin satelit (!?), pe un releu înălţat recent. O singură privire mi-a fost de ajuns ca să înţeleg de ce l-au ales oamenii ăştia pe Olaru în fruntea comunei: pentru că trudeşte. Şeful administraţiei din Horea era îngheţat bocnă (pe "bulevardul" de pe Fericet zăpada depăşeşte o jumătate de metru), iar picioarele îi erau în mod sigur degerate în încălţămintea scorţoasă...
     Ne-am întors târziu de la Trifeşti, iar pe drum m-am gândit că există la aceste întâlniri din Ţara Moţilor ceva ce îmi scapă. Întotdeauna mi-a scăpat. Este ceva inexplicabil, legat de spiritul locurilor, caracterul oamenilor, ierarhiile lor, sistemul de valori, siguranţa filozofică cu care privesc viaţa şi îndârjirea cu care se agaţă de munţii lor în care şi-au înfipt rădăcinile. De la copiii şcolari până la octogenarii învârtoşaţi de asprimi, toţi par animaţi de acelaşi spirit neînfrânt: spiritul lui Horea!