ADR "Centru" contribuţie la
     Ministerul Dezvoltării şi Prog­no­zei organizează, la Bucureşti, prima reuniune a Comitetului Interinstituţional pentru E­la­bo­ra­rea Planului Naţional de Dez­vol­ta­re. Scopul acestei întâlniri, care are loc astăzi, este de a informa membrii comitetului în ceea ce priveşte atribuţiile lor şi orientările metodologice pentru elaborarea PND. Din structura comitetului interinstituţional fac parte şi agenţiile de dezvoltare regională, prin prisma uneia din cele mai importante atribuţii ale lor, respectiv elaborarea Planului de Dezvoltare Regională, care va fi integrat în PND. Agenţia de Dezvoltare Regională "Centru" va fi reprezentată la această reuniune de către directorul Simion Creţu. Totodată, este de aşteptat ca această reuniune să prilejuiască întâlnirea membrilor comitetului interinstituţional cu un expert britanic din cadrul Proiectului de Twinning dintre MDP şi Mi­nis­te­rul Industriilor şi Comerţului din Marea Britanie, care va prezenta experienţa acestei ţări în or­ga­ni­za­rea parteneriatelor pentru e­la­bo­ra­rea documentelor de pla­ni­fi­care. (F.R.)

---

Se simplifică birocraţia?
     La multe uşi avea până acum de bătut cetăţeanul care dorea să construiască ceva! Lucrurile se schimbă însă. În ideea de a elimina birocraţia şi de a-i face solicitantului viaţa mai uşoară, Primăria municipiului Alba Iulia a propus, iar Consiliul local a aprobat, constituirea Comisiei de acorduri unice şi regulamentul de funcţionare a acesteia. După modelul ghişeului unic de la Camera de comerţ. Astfel se doreşte simplificarea procedurii de emitere a au­to­ri­za­ţi­i­lor de con­struc­ţie/desfiinţare pentru că emitentul autorizaţiei (Direcţia tehnică a Primăriei municipiului Alba Iulia în acest caz) preia în sarcina structurilor sale obligaţia de a obţine, în numele so­li­ci­tan­tu­lui, avizele şi acordurile uzuale necesare pentru obţinerea au­to­ri­za­ţi­ei de con­stru­i­re/des­fiin­ţa­re. De aceea, din componenţa Comisiei de acorduri unice fac parte reprezentanţi ai Primăriei mu­ni­ci­piu­lui Alba Iulia, Inspectoratului pentru protecţia mediului Alba, Direcţia de Sănătate Publică Alba, Inspectoratul de Protecţie Civilă Alba, Grupul de Pompieri "Unirea" Alba Iulia, administratori ai drumurilor, SC Distrigaz Nord SA Sucursala Alba Iulia, SC Apa Canal SA Alba Iulia, SC Dalkia România SRL Sucursala Alba Iulia, SNTc Romtelecom SA Direcţia de Telecomunicaţii Alba, SC Electrica SA Alba.

---

     Într-o adresă înaintată CNAS, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Alba propune trans­for­ma­rea Spitalului judeţean Alba în Spital de Urgenţă, întrucât a­ceas­tă instituţie beneficiază de per­so­nal specializat şi aparatură modernă necesară. Numărul de paturi aprobat este de 793 (existente în prezent) şi se pare că această cifră nu va fi modificată în urma reorganizărilor din sector. (F.R.)

Fostul director al Complexului de Vinificaţie Jidvei, Toader Ignat a mai tras un "tun" de 40 de miliarde de lei
     Stoparea producţiei în cazul a două consacrate mărci de vinuri din podgoria Jidvei - "Romantine" şi 'Gewurztraminer", din cauza unor mârşăvii puse la cale de fostul şef al Complexului de Vinificaţie Jidvei, Toader Ignat, au adus Companiei "Jidvei", pe lângă prejudiciul de imagine, o pagubă materială de 45 de miliarde de lei. Totul a ieşit la iveală în momentul în care Ignat a depus o plângere împotriva firmei producătoare de vinuri, prin care acuza administratorii societăţii de contrafacerea mărcilor de vinuri pe care acesta le-a înregistrat cu rea-credinţă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în data de 17 august 1999. Patronii societăţii au aflat despre această înregistrare abia la începutul anului 2002, când, culmea ironiei, tocmai Toader Ignat, prin plângerea penală depusă împotriva societăţii, a cerut o despăgubire de 40 de miliarde de lei. Această acţiune a reprezentat începutul cercetărilor într-o nouă cauză, "Etichetele". Atât "Romantine", cât şi "Gewurztraminer" au fost folosite de către SC "Perla Târnavei" SA Jidvei încă din 1990, atât pentru comerţul intern, cât şi la export, iar apoi, după 1999, chiar Toader Ignat, în calitate de director al Complexului, a fabricat şi comercializat, ca mărfuri ale SC "Jidvei" SRL, produse purtând cele două etichete în discuţie, fără să facă vreo referire la înregistrarea de la OSIM. Există nenumărate dovezi în acest sens, care au fost depuse şi la instanţa de judecată, dar nu acesta este argumentul suprem, ci modul în care acest individ a acţionat.
     În data de 17 august 1999, imediat după privatizarea de la Jidvei, exact la două luni şi 18 zile de la aceasta, inculpatul Toader Ignat s-a prezentat la OSIM şi a depus cereri de înregistrare a unui număr de 12 etichete vinuri, ca mărci pe firma la care este asociat unic - SC "Stoian&Ignat" SRL. În timp ce fostul director al complexului de la Jidvei lucra, pe la spate, firma unde era angajat, patronii SC "Jidvei" i-au cumpărat un apartament în centrul Clujului, 156 hectare de vie şi un magazin în localitatea Căpâlna. De menţionat este faptul că, după încheierea contractului de muncă cu noua societate, la data de 1 iulie 1999, acesta, prin cererile depuse, a dorit să rămână stăpân pe banii şi munca altora.
     Salariaţii de la "Jidvei" nu înţeleg cum acest om, în loc să depună toate eforturile pentru ca noua societate să meargă mai bine, a încercat să-i pericliteze existenţa, trecându-şi pe numele căpuşei sale etichete pe care le folosea şi fosta societate de stat "Perla Jidvei". Dacă privatizarea făcută a adus oamenilor zonei numai avantaje, pentru patronii acesteia nu au încetat să apară problemele cauzate tocmai de oamenii cărora le-au făcut numai bine. La privatizarea societăţii se lucra cu zilieri aduşi din toate colţurile ţării, numărul salariaţilor fiind de numai 360, ei primindu-şi cu întârziere salariile. Pe lângă faptul că s-a ajuns la un număr de 2000 de angajaţi, aceştia primesc salariile, substanţiale, la timp, dar şi o pâine în fiecare zi, cereale şi pachete cu cadouri de sărbători. Oamenii zonei, dar în special cei care muncesc în cadrul SC "Jidvei" SRL nu înţeleg cum personajul care a fost cel mai avantajat de această privatizare a putut face un asemenea gest. Probabil a considerat că nimeni şi nimic nu îl poate atinge şi că toată lumea va fi la picioarele sale, uitând că, mai presus de fiecare dintre noi, există o lege. Toate acestea au fost făcute de inculpatul Toader Ignat, în ciuda tuturor prevederilor legale şi contractuale, având în vedere faptul că la punctul "G" din contractul individual de muncă al acestuia se prevedea ca "în zona de activitate a societăţii să nu desfăşoare o activitate identică cu a acesteia şi care ar prejudicia interesele societăţii". Dar Ignat a preferat, profitând de încrederea pe care patronii i-au acordat-o, să pregătească terenul pentru a putea taxa şi devaliza compania la care a primit toate onorurile. Şi acest fapt s-a întâmplat după doi ani şi jumătate, când conducerea firmei a aflat cu stupoare că fostul director al complexului de vinificaţie a înregistrat pe şest toate etichetele celor mai vândute produse ale companiei "Jidvei": vinuri, şampanie şi celebrul vinars.
     Dacă, urmare a unei expertize contabile întocmită la solicitarea organelor de cercetare penală, rezultă pagube patrimoniale - cauzate de Ignat şi colaboratorii săi - în valoare de peste 85 de miliarde lei, în primul dosar ce a reţinut atenţia opiniei publice, în această cauză, prejudiciul este, de asemenea, semnificativ. Ca urmare a acestui fapt şi calculând valoarea prejudiciului creat, se constată că avem de-a face cu un prejudiciu de peste 131 de miliarde lei. Cele 12 etichete pentru care s-a încercat obţinerea certificatului de marcă, sunt etichete vechi de când există podgoria, cu care s-au obţinut medalii şi diplome la numeroase concursuri naţionale şi internaţionale, de către cel care a pus bazele acestei instituţii, inginer Nicolae Paveleanu, a cărui memorie ar fi trebuit să o respecte ing. Toader Ignat, el fiind cel care l-a iniţiat în tainele vinificaţiei. Cel mai important lucru este faptul că, faţă de actele sale, Tribunalul Municipiului Bucureşti a dispus anularea certificatelor de înregistrate a mărcilor "Romantine" şi "Gewurztraminer", prin Sentinţa 192/2003, constatând că înregistrarea a fost făcută cu rea-credinţă. Justiţia şi-a făcut datoria, scoţând la iveală adevărul şi făcând dreptate pentru cei care au adus bucuria în sufletele celor care locuiesc pe Valea Târnavelor. Dacă modalitatea efectivă de derulare a afacerii "Etichetele" a fost "tranşată" de Tribunalul Bucureşti, procesul în care Ignat este judecat pentru abuz de încredere se află în momentul de faţă pe rolul Judecătoriei Blaj. (D.N.)
     Lista cu mărcile pe care Ignat a încercat să le înregistreze la OSIM în data de 17 august 1999 Nr. Depozit: -055411 Târnava Valley -055412 Sauvignon Blanc -055413 Fetească Regală -055414 Sauvignon Blanc -055415 Romantine (vin spumant - a reuşit să-l înregistreze şi să-l oprească apoi de la vânzare) - 055416 Riesling -055417 Târnave Riesling -055418 Jidvei -055419 Vinars Târnave -055420 Târnave -055421 Jidvei -055422 Gewurztraminer (vin - a reuşit să-l înregistreze şi să-l oprească apoi de la vânzare).