Stare tensionată în satele Buninginea, Gheduleşti şi Morăreşti din comuna Ciuruleasa
•Peste 350 de locuitori riscă să rămână izolaţi de centrul de comună * Protestatarii au afişat pancarte pe care se putea citi: "Nu vrem să ne distrugeţi drumul comunal" şi "Nu distrugeţi pădurile noastre" * Direcţia Silvică Alba respinge acuzaţiile oamenilor, motivând că pădurea care se exploatează aparţine statului
     Circa 50 de moţi din satele Buninginea, Gheduleşti şi Morăreşti aparţinând de comuna Ciuruleasa s-au adunat pe DC 115 Buninginea-Gheduleşti pentru a protesta împotriva unei firme din Caraş-Severin care exploatează masă lemnoasă din locul cunoscut de localnici sub denumirea de "Pârâul Gaurei". Oamenii au reclamat faptul că din cauza folosirii utilajelor de mare tonaj (TAF-uri şi trailere), drumul comunal a fost distrus, iar pe o porţiune de circa 350 de metri acesta a devenit impracticabil. Protestatarii purtau pancarte pe care se putea citi: "Nu vrem să ne distrugeţi drumul comunal" şi "Nu distrugeţi pădurile noastre". Nemulţumirile au răbufnit după ce vremea s-a mai încălzit, zăpada s-a topit, iar drumul s-a desfundat. Sub povara utilajelor de mare tonaj care trag lemnele, ceea ce era cândva un drum pietruit s-a transformat într-o mocirlă imensă.
•Miliarde de lei duse pe apa sâmbetei
     Primarul comunei Ciuruleasa, Ioan Mihalachi, ne-a declarat că tot scandalul a izbucnit în momentul în care Direcţia Silvică a licitat un pachet de masă lemnoasă de 1600 mc în satul Buninginea. "Pentru pietruirea drumului Buninginea-Gheduleşti am primit finanţare de la MLPTL, pe baza HGR nr. 577. Din tronsonul total de 7,150 km am reuşit să pietruim 3,2 km, restul drumului fiind în lucru. Am cheltuit până acum circa 3,5 miliarde de lei, iar Consiliul judeţean ne-a alocat banii necesari finalizării lucrărilor. De când a venit însă această firmă, angajaţii lor care folosesc utilaje de mare tonaj distrug în permanenţă drumul care a devenit impracticabil. Tot ce am muncit noi s-a dus pe apa sâmbetei. Nici măcar nu au intrat în primărie să ne întrebe şi pe noi dacă suntem de acord. După desfundarea drumului, practic pe aici nu se mai poate trece, aşa că locuitorii din trei sate, Morăreşti, Buninginea şi Gheduleşti riscă să rămână izolaţi", a declarat primarul Mihalachi. El a adăugat că deşi se fac eforturi disperate să se rezolve problema infrastructurii din Munţii Apuseni, care şi aşa este la pământ, o firmă particulară îşi permite să distrugă un drum în care s-au pompat miliarde de lei. "Ăştia distrug în două luni de zile un drum la care noi am lucrat doi ani. Pentru că noi localnicii am muncit aici, nu ei. Pe vremea bunicilor noştri aici era doar o cărare. Noi am de făcut drumul bun ca să-şi bată acum ăştia joc de noi. Unde este dreptatea?", s-a întrebat Vasile Simina. Un alt localnic, Sorin Berindei, ne-a mărturisit cu amărăciune în suflet: "Nu ne convine că ne strică drumul. Când ne-am strâns să-i oprim, ne-au ameninţat, deşi ei fac abuzurile. Nu mai avem nimic aici, mineritul se închide, industrie nu există şi azi-mâine rămânem şi fără pădure. Păi dacă-i lege să fie lege pentru toţi! Ce-am face altfel domnule dragă, ne-am da toată ziua-n cap?"
•Pădurea - mărul discordiei între Primărie şi Romsilva
     Moţii din Ciuruleasa susţin că pădurea scoasă la licitaţie de Direcţia Silvică este a lor din moşi strămoşi şi acuză autorităţile că se întârzie punerea în aplicare a Legii 1/2000, pentru ca persoane influente să le jefuiască pădurile. "Domnule, după ce pleacă ăştia, noi ne alegem doar cu cioate, vârfuri şi doborâturi de vânt. Dacă nici pădure nu mai avem, apăi chiar nu mai avem din ce trăi", ne spune un localnic, cunoscut fiind faptul că principalele ocupaţii ale oamenilor din zona Apusenilor sunt prelucrarea lemnului şi creşterea animalelor. Primarul Mihalachi susţine că în locul unde s-a făcut licitaţia este composesorat şi că se lucrează la actele necesare pentru retrocedare.
     În replică, directorul Direcţiei Silvice Alba, Ioan Paşca, susţine că licitaţia a fost perfect legală şi că masa lemnoasă este exploatată din pădurea statului. "Nu ne putem permite să încălcăm legea, iar primarul din Ciuruleasa, care se judecă cu toată lumea, prezintă denaturat situaţia", a mai spus Ioan Paşca.

---

     Nemulţumirile cetăţenilor faţă de numeroasele probleme ale vieţii de zi ci zi, apărute îndependent de voinţa lor, se înmulţesc cu fiecare zi, lună sau an. Ultimele audienţe acordate de prefectul Ioan Rus la începutul acestei săptămâni au reprezentat un nou moment prin care oamenii şi-au exprimat deznădejdea şi totodată speranţa că cineva se va interesa şi de soarta lor. Este cazul şi a unui grup de 9 cetăţeni din Alba Iulia, proprietari de animale, care au adus în discuţie anumite nereguli existente în păşunatul comunal din Alba Iulia. Aceştia l-au înformat pe prefectul Ioan Rus de faptul că Primăria Alba Iulia dispune după bunul plac de suprafaţa de păşune Podeni-Cetate, împroprietărind anumite persoane şi restrângând astfel treptat aria de păşunat, oamenii fiind acum nevoiţi să plătească şi eventuale taxe proprietarilor din zonă. Cu o exprimare decentă şi calculată, fără a acuza pe cineva anume, oamenii nu cer decât să li se dea înapoi vechiul păşunat, acela existent înainte de colectivizare, şi, de asemenea, doresc ca totul să se deruleze în teren, adică la faţa locului în prezenţa tuturor părţilor implicate. Prefectul Ioan Rus i-a sfătuit să formuleze o petiţie scrisă în acest sens iar compartimentul de specialitate al Prefecturii urmează să o analizeze şi să dea un răspuns în cel mai scurt timp acestor persoane, care, din spusele lor, se zbat să rezolve problema respectivă din anul 1993.(R.J.)

---

     La sediul DGAIA Alba a avut loc ieri o conferinţă de presă, în cadrul căreia care directorul instituţiei, ing.Nicolae Budrală, inspectorul şef Nicolae Mihălţan, şeful Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Seminţelor - ing. Nicolae Albu, membri ai Biroului Sapard din cadrul DGAIA Alba au prezentat realizările obţinute în diferitele sectoare ale agriculturii judeţului, din anul 2000 şi până în prezent. Directorul Nicolae Budrală a precizat, pentru început, faptul că majoritatea gospodăriilor deţin suprafeţe de până la 2 ha teren arabil, iar fărâmiţarea loturilor nu va putea conduce la obţinerea unor producţii bune. În privinţa zootehniei, majoritatea crescătorilor de animale au câte una, până la 4 vaci, aplicarea tehnologiilor moderne dovedindu-se a fi mai puţin eficientă în acest caz. Comparativ cu anul 2000, când existau 23 de exploataţii mixte la nivelul judeţului, în prezent numărul acestora depăşeşte 100. Aceeaşi creştere se înregistrează şi în sectorul vegetal, 68 de exploataţii în anul 2000, 104 în 2002. Exploataţiile şi asociaţiile zootehnice depăşesc în prezent cifra de 200, în timp ce în 2000 numărul acestora era de doar 67.
     Producţii importante au fost obţinute şi în sectorul culturilor cerealiere, unde au fost înregistrate creşteri de peste 60 la sută, o influenţă hotărâtoare având totuşi condiţiile climatice şi tehnologiile aplicate. "Un rol important îl are dotarea cu mijloacele de producţie necesare, iar comparativ cu perioada 1997-2000, când la nivelul judeţului s-a acordat sprijin financiar pentru achiziţionarea a doar 6 tractoare, 1 plug, 2 semănători prăşitoare, 5 semănători păioase, 5 grape cu discuri, în 2001 numărul utillajelor a crescut la 56 de tractoare, 35 pluguri, 29 semănători prăşitoare, 19 semănători păioase, 72 grape şi multe altele, dotări importante fiind obţinute şi în anul care a trecut", a precizat Nicolae Budrală. Referitor la nivelul subvenţiilor, directorul DGAIA a precizat că, din 2000 şi până anul trecut valoarea acestora a crescut cu 139,51 la sută. La fel ca anul trecut, sprijinul financiar acordat în efectuarea lucrărilor agricole pentru motorină a ajuns la 3600 lei/litru. O altă subvenţie, de 20 la sută din valoarea poliţei, priveşte asigurarea producţiilor, culturilor şi animalelor. Subevenţia pentru sămânţă, a făcut ca în acest an preţul seminţei la porumb să scadă cu peste 50 la sută. De sprijin financiar pentru proprietarii de terenuri cu suprafeţe mai mici de 2,5 ha beneficiază în prezent 55.575 persoane care vor primi îngrăşăminte gratuite. Prezent la această întâlnire cu presa, purtătorul de cuvânt al PSD Alba a subliniat importanţa aplicării programului elaborat de Guvernul Năstase, de subvenţionare a tuturor sectoarelor agricole, considerând că "orice concluzii politicianiste ale opozanţilor, care s-au dovedit a fi total nerealiste, nu-şi au rostul. În momentul în care s-au înaintat propuneri concrete, s-a intervenit prompt", a remarcat Mihai Babiţchi. În ceea ce priveşte accesarea creditelor SAPARD şi FIDA, Marin Napău a precizat că dacă în anul 2000 nu a fost încheiat nici un contract FIDA, până în prezent numărul acestora a ajuns la 101, iar în ceea ce priveşte programul SA PARD se primesc zilnic solicitări din partea celor interesaţi. La rândul lor, Nicolae Mihălţan şi Nicolae Albu au evideţiat progresele înregistrate în sectoarele coordonate din 2000 şi până în prezent.