În cazul unui război chimic
     În ciuda opoziţiei faţă de acţiunea militară în Irak, ambasadorul francez în SUA a afirmat recent că Franţa va sprijini coaliţia condusă de americani în cazul în care Irakul va folosi arme biologice şi chimice. Astfel, dacă SUA şi aliaţii lor vor fi puşi în situaţia de a se confrunta cu arme neconvenţionale, statul francez va trebui să îşi arate solidaritatea în faţa acestei crize excepţionale, a declarat diplomatul francez, Franţa dispunând de echipament de luptă în aceste circumstanţe speciale.

---

     Potrivit secretarului de stat american Colin Powell, o coaliţie de 45 de ţări numită "Coaliţia pentru dezarmarea imediată a Irakului" sprijină acţiunea americană împotriva Irakului, statele respective oferind trupe, sprijin logistic sau permiţând survolarea spaţiului lor aerian. Dintre aceste state, 30 au acceptat ca numele lor să fie citate în cadrul coaliţiei, în vreme ce 15 preferă să rămână anonime. Între cele 30 de ţări se află România, Australia, Marea Britanie, Japonia, Spania, Turcia, Italia, Ungaria, însă vechii parteneri diplomatici precum Argentina şi Canada au refuzat să acorde sprijin SUA.

---

     Întrunit recent, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a reafirmat sprijinul României pentru coaliţia antiteroristă şi susţine ultimatumul dat de preşedintele SUA regimului de la Bagdad. Astfel, CSAT a analizat măsurile întreprinse de instituţiile statutului pentru punerea la dispoziţie a spaţiului aerian şi a infrastructurii în cazul războiului în Golf. Preşedintele Iliescu i-a informat pe membrii CSAT că, înainte de începerea şedinţei, a primit o scrisoare de mulţumire din partea preşedintelui american în care se precizează că SUA apreciază angajamentul României în sprijinirea eforturilor coaliţiei, considerând că ţara noastră împărtăşeşte aceleaşi idealuri.

---

     Forţele armate americane au început să transmită mesaje radio trupelor irakiene pentru a le explica modul în care să se predea şi să arate că nu reprezintă nici un pericol, după cum au afirmat oficiali de la Pentagon. Într-o ultimă declaraţie sfidătoare, Irakul afirmă că este gata să înfrunte şi să respingă orice agresiune, preşedintele Saddam Hussein apărând la televiziunea naţională îmbrăcat în uniformă militară, ceea ce nu s-a mai văzut de la războiul din Golf. Irakienii de rând se pregătesc frenetic în vederea asaltului, făcând provizii de alimente şi alte bunuri de primă necesitate, ajunse la preţuri exorbitante. Mulţi cetăţeni încearcă să fugă din Bagdad, dar sunt opriţi la graniţa siriană, autorităţile de la Damasc nepermiţând intrarea familiilor irakiene. Forţele americane au pătruns în zona demilitarizată dintre Irak şi Kuweit
     Forţele militare americane au pătruns miercuri în zona demilitarizată instituită de ONU între Irak şi Kuweit. Divizia a 30-a a Infanteriei americane, 20.000 de soldaţi şi mii de vehicule a luat deja poziţie în prima linie, înaintând în zona demilitarizată pe fondul unei puternice furtuni de deşert în Kuweit. SUA speră într-o victorie rapidă cu puţine victime colaterale, deşi oficialii de la Pentagon cu avertizat că Irakul vor putea folosi arme chimice şi biologice.

---

Bătălia anticorupţie
     Aşa cum a promis, premierul Adrian Năstase s-a prezentat ieri în faţa Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe baza Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. În acest fel, guvernul României doreşte să dea un nou imbold aplicării strategiei naţionale pentru combaterea corupţiei, lansată în cursul anului trecut. Măsurile propuse prin legea prezentată ieri Parlamentului sunt rezultatul unei analize serioase asupra realităţilor româneşti în domeniul economic, politic şi mai ales asupra influenţelor dintre cele două domenii. Ea vine în întâmpinarea dorinţelor şi speranţelor românilor de a vedea odată rezolvată problema cea mai serioasă a societăţii postdecembriste, dar răspunde în acelaşi timp solicitărilor venite din partea Uniunii Europene şi NATO. Legea stabileşte incompatibilităţile dintre funcţiile de demnitate publică, parlamentari, înalţi funcţionari publici şi deţinerea de funcţii în societăţile cu capital de stat, se instituie registrul de interese, se introduce declaraţia de avere într-o formă nouă. Există prevederi privind îmbunătăţirea activităţii şi transparenţei Parchetului Naţional Anticorupţie, a celorlate instituţii cu atribuţii în respectarea legii.
     Cu toate acestea, deşi în textul final al Legii s-a ţinut cont şi de amendamentele propuse de PNL, PD, UDMR, PUR şi societatea civilă (PRM nu a depus nici un amendament), în următoarele trei zile Opoziţia Parlamentară a anunţat că va depune o moţiune de cenzură. Deocamdată cele trei partide - PNL, PD şi PRM discută încă armonizarea textelor pe care fiecare le-a elaborat pentru moţiunea de cenzură. Cel mai probabil ea va fi depusă vineri, la Camera Deputaţilor. În opinia PNL, moţiunea de cenzură este necesară deoarece legea propusă de guvern nu este decât "o parodie a luptei anticorupţie", depunerea ei încalcă prevederile Constituţiei pentru că este vorba de un pachet de legi şi nu de una singură. De asemenea, liberalii cer eliminarea din "pachet" a legilor nepotrivite cum ar fi sistemul electronic din administraţia publică. Textul Partidului Democrat pune accentul pe activitatea necorespunzătoare a miniştrilor şi atrage atenţia asupra unor acte de corupţie cum ar fi cele comise în opinia lor, în cazul ştergerii datoriilor RAFO sau ale SNTR.
     Dar pentru a fi aprobată moţiunea de cenzură, iniţiatorii ei mai au nevoie de votul a 61 de parlamentari din grupurile de parlamentari social-democrat şi umanist. Chiar dacă parlamentarii PUR vor vota pentru moţiune, tot mai sunt necesare 47 de voturi de la PSD. Cu toate acestea, vicepreşedintele PNL, Paul Păcurariu, este opimist, el declarând că guvernul mai are viaţă până marţi, bazându-se probabil pe faptul că există nemulţumiţi în PSD, care cred că prevederile privind incompatibilităţile sunt mult prea dure.

---

Mâine, în Capitală
     Trei confederaţii sindicale - Cartel Alfa, BNS şi CSDR - au anunţat că organizează vineri, 21 martie, un miting şi un marş în Bucureşti, în semn de protest faţă de programul de concedieri masive anunţat de guvern săptămâna trecută. Protestul va fi susţinut de o serie de acţiuni organizate de sindicatele europene.
     Lista de revendicări mai conţine cereri legate de restructurare, de existenţa unui acord social care să preceadă privatizarea, reducerea fiscalităţii pe salariile mici şi recalcularea pensiilor.
     Sindicaliştii cer ca restructurarea să fie însoţită de investiţii, retehnologizare şi recalificarea forţei de muncă. Ei doresc măsuri de combatere a muncii ilegale şi a corupţiei, prin impozitarea individuală şi globală a dividendelor. Sindicaliştii solicită ca orice privatizare să aibă la bază un acord social încheiat între sindicate şi investitori, care, odată încălcat de patroni, să ducă la anularea privatizării. Printre revendicări figurează şi aplicarea de măsuri compensatorii unitare în cazul concedierilor colective pentru toţi salariaţii din România, precum şi adoptarea unui program de creştere a salariului minim pe economie până în 2007, care să ducă la un venit lunar de cel puţin 330-350 euro. Guvernul a adoptat săptămâna trecută o ordonanţă potrivit căreia în următoarele săptămâni vor fi disponibilizaţi aproximativ 18 000 de salariaţi din 23 de întreprinderi de stat aflate în programe de restructurare şi privatizare. (D.M.)

---

     Dacă lupta anticorupţie este la modă în toate instituţiile şi la toate nivelurile, o modă care vine însă din necesitate, Inspectoratul şcolar judeţean Alba nu face nici el excepţie.
     Recent a fost elaborat şi dat spre ştiinţă tuturor unităţilor de învăţământ subordonate un Plan sectorial anticorupţie. Inspectorul şcolar general al ISJ Alba - prof. Dorin Sandea, a precizat că principalul scop al planului este eliminarea cazurilor de corupţie existente în sistemul de învăţământ şi asigurarea unui climat care să dea cu adevărat şanse tuturor elevilor, şanse desigur proporţionale cu dotarea intelectuală şi munca depusă, nu cu bogăţia buzunarului părinţilor. De aceea printre principalele obiective ale panului se remarcă monitorizarea organizării şi desfăşurării concursurilor specifice de finalizare a studiilor (capacitate, bacalaureat), altfel spus felul în care cadrele didactice angrenate în aceste examene respectă deontologia profesională şi fişa de atribuţii nelăsându-se ispitiţi să crească notele unor elevi. Pe aceeaşi linie se înscrie şi verificarea permanentă a recentului ordin care interzice profesorilor să-şi mediteze propriii elevi, sau elevi de la şcoala unde sunt încadraţi.
     Din plan nu lipsesc nici măsurile privind corectitudinea desfăşurării licitaţiilor, a eliberării actelor de studii (s-au văzut cazuri de falsuri greu plătite), organizarea şi desfăşurarea concursurilor de titularizare, sau a celor de ocupare a unor posturi de conducere. La toate se adaugă măsuri pentru îmbunătăţirea circuitului documentelor şi stoparea birocraţiei, ale căror beneficii sperăm să le vedem cât mai repede, mai ales ţinând cont de avalanşa de acte şi documente pe care MEC o cere pentru orice fleac.