La Brăzeşti-Baia de Arieş
Incendiu cu explozii şi puşcături
•Pagubele au fost evaluate la peste 350 de milioane de lei
Un incendiu devastator a distrus miercuri, 26 martie, în jurul amiezii, casa nou construită a lui Ioan Cătană din Brăzeşti-Baia de Arieş, împreună cu agoniseala de o viaţă. La stingerea incendiului au intervenit vecinii şi pompierii militari din Baia de Arieş.
Potrivit cercetărilor derulate la faţa locului de poliţie şi de reprezentanţii primăriei, incendiul a fost observat prea târziu de socrii lui Ioan Cătană, care locuiau într-o casă mai veche, situată în imediata vecinătate, la o distanţă de circa 3 m. Potrivit cercetărilor, focul izbucnise de ceva vreme la nivelul întâi al construcţiei, unde păgubitul avea o sobă pe motorină care a constituit şi cauza incendiului. Deoarece nivelul unu şi mansarda erau construite din lemn, îmbibat cu ulei contra cariilor, iar în pod mai erau depozitaţi circa 4 mc de lemne, casa a ars ca o torţă, cu toată agoniseala de o viaţă a familiei. Casa fiind acoperită cu plăci ondulate de azbociment, la căldură, acestea au explodat şi au acţionat ca nişte veritabile schije, împiedicând voluntarii să se apropie la mai mult de 15-20 m de incendiu. Câteva explozii s-au mai auzit şi de la nivelul întâi al casei, unde proprietarul, vânător, îşi depozitase într-un fişet metalic arma şi cartuşele. Din armă au mai rămas, în urma incendiului, doar ţevile şi percutorul. Pompierii civili din Baia de Arieş au ajuns cu autospeciala din dotare la faţa locului la 13,45 şi au stins incendiul la ora 14,30, împiedicând extinderea focului la anexele gospodăreşti şi la casa din vecinătate. Pompierii militari din Turda, din cauza distanţei extrem de lungi, au ajuns la Brăzeşti după localizarea şi stingerea incendiului, evaluând doar pagubele la circa 350 de milioane de lei. Primarul oraşului Baia de Arieş, Silviu Mârzan, a reiterat necesitatea înfiinţării unei subunităţi de pompieri militari în zonă, ţinând cont de distanţa pe care trebuie să o parcurgă până la Baia de Arieş pompierii militari din Turda şi de logistica, destul de precară, a pompierilor civili din subordine.
Nicoleta TOMUŢA
Economia lumii - dependentă de soarta războiului din Irak
Mare bătălie pe frontul euro-dolar
•De la începerea ostilităţilor în zona Golfului şi până în prezent, regula pe pieţele financiare a fost: a "tunat" Bush - s-a întărit dolarul şi s-au înviorat pieţele!; a "răcnit Saddam Hussein - dolarul şi pieţele au căzut, iar preţul petrolului a urcat vertiginos!! *Spirala cursei euro-dolar afectează pieţele româneşti, precum şi pe agenţii economici cu activitate de import-export sau pe cei cu credite în valută
Războiul din Irak are conotaţii şi totodată implicaţii mult mai adânci decât simpla înlăturare a dictatorului Saddam Hussein şi eliberarea poporului irakian de tirania acestuia. După o săptămână fierbinte de "şoc şi groază" pe diferitele fronturi ale bătăliilor, filmul evenimentelor developează tot la capitolul "şocant - dar adevărat", faptul că însăşi economia lumii este în mare măsură dependentă de mersul războiului, de durata acestuia şi de situaţia învingătorului. După cum s-a văzut, vibraţiile universului la primele rachete Tomahawk trase de americani asupra Bagdadului, ca element - surpriză pentru decapitarea conducerii irakiene, au declanşat agitaţia marilor pieţe şi burse financiare ale lumii, precum şi ascensiunea rapidă a dolarului american. În nici o săptămână, timp în care armatele coaliţiei au deschis mai multe fronturi şi au ocupat rapid câteva oraşe şi zone strategice din sudul şi nordul Irakului, iar războiul mediatic le-a fost favorabil, moneda americană s-a apreciat în raport cu euro cu aproape 5 la sută (4,6%). Această creştere rapidă s-a datorat, desigur, încrederii întrezărite de marii investitori că războiul va fi unul de scurtă durată şi că acesta va fi câştigat de SUA şi aliaţii săi. "Unda de şoc" provocată de atacurile aliaţilor a fost simţită puternic şi pe piaţa valutară românească, dolarul înregistrând chiar în prima zi de război o creştere puternică (748 de lei), iar până la sfârşitul săptămânii trecute acesta s-a apreciat cu 2,71%. Banca Naţională, care începând cu 1 martie a.c. modificase cursul de referinţă al leului din dolar în euro, a fost pusă în situaţia de a cumpăra masiv euro de pe piaţă, pentru a nu lăsa cursul euro/leu să cadă.
Însă euforia pieţelor şi cea a dolarului s-au domolit la fel de rapid, imediat după ce trupele aliate au întâmpinat o rezistenţă mai puternică din partea armatei irakiene, fapt ce le-a dat planurile peste cap, întârziindu-le drumul spre Bagdad. La acestea s-au adăugat şi pierderile de vieţi omeneşti din rândul coaliţiei, precum şi atitudinea mai degrabă rezervată a populaţiei irakiene, care n-a dat prea multe semne de entuziasm la întâlnirea cu forţele aliate. Din toate acestea, bursele au tras o concluzie simplă: războiul nu merge conform aşteptărilor celor mai optimiste. Prelungirea lui ar putea duce la o instabilitate şi mai mare în regiune, cu efecte însemnate asupra livrărilor de petrol şi, implicit, a economiei mondiale. Urmarea, de această dată, a fost scăderea bruscă a indicilor bursieri, atât pe Wall Street (SUA) cât şi în Europa. Dolarul s-a depreciat la fel de rapid precum "explodase", iar preţurile petrolului, după primele zile de ieftinire, au început din nou să urce furtunos. După o scădere de 25% de săptămâna trecută, în doar 2-3 zile s-a scumpit cu peste 2 dolari.
Pe piaţa bursieră românească, dacă în prima săptămână dolarul s-a umflat cu fiecare bombardament al SUA, în prezent moneda americană a atins cea mai mică valoare de la începutul războiului (33.483 lei), iar moneda euro şi-a revenit, apreciindu-se cu 0,6 la sută, depăşind astfel pragul de 1,070 dolari pe unitate. Mai nou, o mare influenţă asupra creşterii preţului petrolului pe piaţa internaţională o au şi conflictele izbucnite între comunităţile locale din Nigeria, fapt care a determinat marii producători prezenţi în această ţară să-şi reducă cu peste o treime producţia. Creşterea preţului petrolului adânceşte temerile analiştilor, că va avea un impact rapid şi nemilos asupra tuturor economiilor. Ministrul Industriilor, Dan Ioan Popescu, a declarat recent că dacă războiul va dura mai mult de o lună, preţul petrolului pe piaţa internaţională ar putea creşte cu 7-10 dolari/baril.
Revenind la cursul euro-dolar de pe piaţa internaţională, acesta are mari influenţe şi în ce ne priveşte pe noi, românii. După cum ştim, peste 60% din economiile în valută ale populaţiei şi ale firmelor sunt în dolari. Dacă SUA şi aliaţii săi vor câştiga în cele din urmă războiul, dolarul are mari şanse să se aprecieze puternic şi astfel toţi cei amintiţi vor avea de câştigat. Tot în câştig ar fi şi cei ce s-au împrumutat anul trecut de la bănci în euro, deoarece deprecierea euro ar face ca aceştia să-şi restituie creditele într-o monedă mai slabă. Însă, în acelaşi timp, pe o perioadă mai îndelungată, dacă BNR va continua să-şi consolideze rezerva valutară în euro, ceea ce prin prisma noului curs de referinţă ar fi firesc, ar putea surveni şi unele pierderi importante.
La ora când scriem aceste rânduri, situaţia războiului este mai mult în ceaţă. Cel puţin după informaţiile care ne parvin din zona Golfului. Irakienii se regrupează, iar armatele aliaţilor se pregătesc de marele asalt asupra Bagdadului.
Pieţele financiare şi bursele sunt şi ele în fierbere, dând semne de nervozitate. Bătălia pentru Bagdad înseamnă, în cele din urmă, bătălia pentru dolar, pentru depăşirea situaţiei de criză din economia americană, dar şi relansarea în mare măsură a economiei mondiale.
De la începutul războiului până în prezent, regula pe pieţele financiare a fost cam de genul: a "tunat" Bush - s-a întărit dolarul şi s-au înviorat bursele! a răcnit Saddam Hussein - dolarul şi pieţele au scăzut, iar preţul petrolului a urcat vertiginos!! Unii analişti mai hâtri au spus că până şi acel ţăran irakian, ce a doborât cu flinta lui veche de... 100 de ani un elicopter Apache, a reuşit să conturbe pieţele şi fluxurile financiare mondiale!!!
Ce va urma, rămâne de văzut. Asta, deoarece nicăieri rezultatele nu sunt mai surprinzătoare şi mai imprevizibile ca în război. O singură zi de război poate şterge cu buretele ani sau chiar secole de bună înţelegere. În acelaşi timp, tot o singură zi şi o singură victorie pot relansa economia mondială...
Tinu MATEŞ