Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, închinămu-ne Ţie, slăvimu-Te, mulţumim Ţie, pentru Slava Ta cea mare. Doamne, Împărate Ceresc, Dumnezeule, Părinte atotţiitorule, Doamne, Fiule Unule-Născut, Iisuse Hristoase şi Duhule Sfânt. Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatele lumii, miluieşte-ne pe noi. Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi ne miluieşte pre noi. Că Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti unul Domn Iisus Hristos, întru Slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin. În toate zilele bine Te voi cuvânta şi voi lăuda Numele Tău în veac şi-n veacul veacului. Amin.

---

Calendar religios
Ortodox: Cuv. Gheorghe Măr­tu­ri­si­to­rul; Sf. Mc. Caliopie şi Achilina
Catolic: Sf. Ioan Baptist
Greco-catolic: Sf mc Caliopie (sIV)

---

     *AZI. Vremea continuă să fie destul de rece pentru această perioadă a anului. În cursul zilei, cerul va fi parţial noros, temperatura situându-se în jurul valorii de +8 - 10 grade Celsius. Noaptea temperatura va scădea până la -3 grade C.
     *MÂINE. Temperatura va înregistra valori de maximum +10 grade C.

---

      Vineri, 4 aprilie a.c., peste 80 de elevi şi cadre didactice de la Şcoala generală nr. 2 Alba Iulia au pus mâna pe hârleţ şi lopată participând la acţiunea de împădurire. Şantierul micilor plantatori de puieţi a fost Parcul dendrologic situat pe Valea Popii, în apropiere de Alba Iulia.
     D-l ing. Ioan Paşca, directorul Direcţiei Silvice Alba, a declarat că este lăudabilă iniţiativa elevilor albaiulieni şi ar fi bine ca gestul lor să fie urmat de alte şcoli şi comunităţi rurale şi urbane din judeţ. Elevii au primit diplome de "Prieteni ai Pădurii", un pix şi un pliant. (S.T.)

---

      Viceprimarul oraşului Zlatna, Daniel Negrea, a informat recent că prima mare lucrare edilitară din acest an din oraş este cea privind reabilitarea şi extinderea iluminatului public. Deja pe artera principală, de la un capăt la altul, lucrarea a fost terminată, dar continuă acum pe arterele adiacente. Ea este executată de SC Elco Alba Iulia, iar costurile de până acum se ridică la circa 200 de milioane de lei. Daniel Negrea spune că au fost montate becuri economice, astfel încât factura de electricitate va rămâne aceeaşi, dar lumină va fi mai multă. (A.D.)

---

      În ultimele două săptămâni, Grupul judeţean de Pompieri "Unirea" a efectuat 30 de controale tematice pe linie de prevenire a incendiilor. În urma acestora au fost aplicate 96 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 11 milioane de lei. De asemenea, s-au mai derulat şi 57 de instructaje şi analize de prevenire şi stingere la care au participat peste 600 de persoane.(R.J.)

•Este vorba de ajutorul acordat familiei lui Cristian Roşu, un copil de 13 ani cu un picior amputat
      În urmă cu doi ani, în 2001, preşedintele din acea vreme al Consiliului Judeţean, Augustin Presecan, făcea tot posibilul ca un copil din Cricău (Cristian Roşu, pe atunci în vârstă de 11 ani), să ajungă la o clinică din Marsilia (Franţa) pentru a fi operat şi a i se salva viaţa. El suferea de o boală extrem de gravă: osteosarcom femural (un cancer osos instalat în osul femural). Ca în multe alte cazuri, mişcarea de solidaritate creată în jurul acestui copil a pornit de la dr. Dan Sicoe, directorul Leagănului pentru copii din Alba Iulia (astăzi şef al Complexului de servicii comunitare "Arnsberg") şi a atras ziarişti, oameni de afaceri, medici, oameni politici etc. (o contribuţie importantă a avut atunci d-na Cristina Galoş, din cadrul DSP Alba) şi unul dintre marii prieteni francezi ai municipiului nostru, din nefericire trecut între timp în nefiinţă: Jean Charles Sanchez. Având acest sprijin, copilul a ajuns la clinica marseieză, unde i s-a amputat piciorul şi a fost supus unui tratament de specialitate cu aparatură ultramodernă.
     Plecarea lui Cristian Roşu şi a tatălui său, Traian, în Franţa, a avut loc în luna noiembrie a anului 2001. Cunoscând situaţia grea, din punct de vedere financiar, a familiei Roşu, preşedintele CJ Alba, Augustin Presecan, i-a promis tatălui copilului bolnav că îl va ajuta să-şi găsească un serviciu, atunci când se va întoarce în ţară. Din păcate, după cum ştiţi, câteva luni mai târziu preşedintele Presecan a suferit un accident grav, care l-a imobilizat la pat şi l-a determinat să renunţe la funcţia pe care o deţinea. (De fapt, viaţa sa a atârnat mult timp de un fir de păr, şi poate că numai "capitalul" de binefaceri pe care l-a acumulat ajutând diferiţi oameni necăjiţi a înclinat balanţa destinului său în favoarea supravieţuirii). Fără acest sprijinitor puternic, la întoarcerea din Franţa, familia Roşu s-a văzut din nou strâmtorată: ambii părinţi fără serviciu, având de crescut doi copii, dintre care unul grav bolnav. Se vede însă că aceia care i-au ajutat au vrut să facă binele până la capăt. Dr. Sicoe a reamintit la nivelul administraţiei judeţene despre promisiunea făcută de ex-preşedintele Presecan, iar actualul preşedinte, Eugen Popa, a respectat-o dând dispoziţie ca Traian Roşu să fie ajutat. Astfel, acest om greu încercat de soartă a fost angajat ca şofer tocmai la Leagănul pentru copii. Poate că nu am fi readus în discuţie "cazul Cristian Roşu" (care se simte acum mult mai bine), dacă nu ne-am gândi că se împlineşte aproape un an de când binefăcătorul copilului din Cricău se află pe patul de suferinţă. Şi mai ales dacă nu ar trebui să reamintim unora că există lucruri care trebuie să dureze, dincolo de funcţii şi de persoane. De pildă... omenia!

---

Anomalii autohtone
      Primarul comunei Săsciori, Vasile Dreghici, şi-a exprimat nemulţumirea vizavi de faptul că a primit "nota de plată" pentru taxa TV şi radio de la cele şase cămine culturale, deşi aparatele cu pricina lipsesc cu desăvârşire. Pentru fiecare aparat de acest gen, Primăria Săsciori este somată să achite suma de 800.000 de lei, în total nu mai puţin de 9,6 milioane de lei. " Avem cămine culturale la Săsciori, Laz, Răchita, Sebeşel, Căpâlna şi Loman, dar acolo nu avem nici televizoare şi nici aparate de radio. Atunci cum să plătesc pentru ele ?", s-a întrebat pe bună dreptate primarul Vasile Dreghici. El a adăugat că este de acord ca taxa pentru aceste aparate să fie plătită acolo unde ele există cu adevărat, dar i se pare absurd să plătească aproape 10 milioane de lei pentru... nimic.
     Astfel de situaţii au apărut şi în alte comune, iar nemulţumirile sunt mari mai ales în acele locuri în care postul naţional de televiziune nu se recepţionează. Deşi la apariţia ordonanţei de guvern s-au dat asigurări că cei care nu deţin aparate TV şi radio nu vor fi obligaţi să plătească taxele respective, realitatea din teren arată cu totul altfel. Aşa că azi, mâine nu ne-ar mira ca taxele de radio şi TV să fie percepute şi locuitorilor din cătunele neelectrificate, unde lumina este adusă încă de anticele lămpi cu petrol şi nicidecum de becul electric.