Lucrare hidrologică de mare anvergură
Barajul de pe Râul Mare va proteja oraşul Cugir împotriva inundaţiilor

Miercuri, în prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene, a fost inaugurat barajul de acumulare de pe Râul Mare, construit la aproximativ 40 kilometri amonte de Cugir, de către firma SC Hidroconstrucţia SA Sebeş. Au fost prezenţi prefectul Ioan Rus, preşedintele Consiliului Judeţean Eugen Popa, primarul Cugirului Aurel Voicu, Alexandru Dăncilă - viceprimarul Sebeşului, Gheorghe Ignea - directorul ICJ Alba, Dimitrie Clepan - directorul IPM Alba, Viorel Lazăr - director Apa CTTA Alba, alături de alţi invitaţi, printre care Eugen Pena, directorul Hidroelectrica Bucureşti, beneficiar al lucrărilor prin sucursala Hidrocentrala Sebeş .
"Acumularea Cugir" este numele obiectivului finalizat, realizat pe râul Cugirul Mare, care face parte din Bazinul Mureşului. Începerea lucrărilor la baraj a avut loc în urmă cu aproape trei decenii, în anul 1975, prin atacarea execuţiei drumului de contur, iar în 1977 s-a lucrat la galeria de deviere. Acţiunile au continuat cu intermitenţe în această zonă, datorită cerinţei de finalizare a firului principal Oaşa - Gîlceag - Săsciori - Petreşti, reluarea lucrărilor producându-se în perioada iulie '89 - aprilie '91, când s-a încheiat prima etapă a betonării. După anul 1990, fondurile alocate au fost repartizate pentru finalizarea captărilor secundare pe ramurile Ciban şi Dobra, lucrările finalizându-se luna trecută. Trebuie spus însă că trei sferturi din edificarea obiectivului s-au derulat înainte de Revoluţia din decembrie 1989, din acest motiv costurile totale ridicându-se la 20 miliarde de lei (la preţurile actuale investiţia s-ar cifra la peste 200 de miliarde).
Barajul are o însemnătate deosebită pentru această zonă, în primul rând datorită aportului energetic de 130 milioane kilowaţi/oră, deservind staţia de pompe de la Gîlceag, dar şi în ideea de a proteja oraşul Cugir împotriva unor nedorite inundaţii. Un sobor de preoţi a făcut sfinţirea cuvenită barajului de pe Râul Mare, iar prefectul judeţului Alba, av. Ioan Rus, a spart o sticlă de şampanie de peretele barajului, inaugurând astfel importantul obiectiv.
Răzvan JURCĂ
Începe sezonul examenelor
Prima fază - înscrierea la Bacalaureat
Încep emoţiile pentru elevii de clasa a 12-a. Ieri a fost prima zi de înscriere a candidaţilor la examenul de bacalaureat. Tinerii îşi pot depune dosarele până pe data de 31 mai, când începe trierea acestora în funcţie de opţiunile pe care le-au făcut. Aproximativ 150 de mii de absolvenţi ai claselor a XII-a vor începe pe data de 23 iunie bacalaureatul cu proba orală la limba şi literatura română. Probele scrise încep pe 1 iulie, fiind redactate câte 5 variante de subiecte la fiecare disciplină de concurs. Examenul se va desfăşura în 673 de centre, iar corectarea lucrărilor, realizată pentru prima dată la nivel naţional, se face în 131 de unităţi. Tot pentru prima dată, în acest an, elevii vor susţine examenele scrise sub forma de teste grilă şi vor primi rezultatele pe loc. Afişarea rezultatelor va fi făcută pe data de 10 iulie.
(A.D.)
Până la sfârşitul lui 2003
14 noi săli de sport în judeţul Alba
Marţi, 13 mai, la sediul CJ Alba, directorul general al Companiei Naţionale de Investiţii din MLPTL , C-tin Dan Durleci, a prezentat programul guvernamental de construire în România a 450 de săli de sport, un proiect în valoare de peste 150 milioane USD. Judeţul nostru beneficiază de cel mai mare număr de săli alocate: 14 săli, valoarea investiţiei ridicându-se la peste 200 de miliarde de lei, în medie 13-14 milioane pentru fiecare sală. Din cele 14 săli au fost licitate 9, una este în construcţie şi încă 4 amplasamente vor intra în licitaţie la sfârşitul lunii mai. La autoritatea judeţeană, reprezentantul guvernamental a discutat cu preşedintele Eugen Popa modul în care se vor desfăşura lucrările pentru sălile licitate, apreciindu-se că până la 15 iulie se va lucra pe toate cele 9 şantiere, iar după această dată vor începe lucrările la celelalte patru săli. În generoasa investiţie s-a ţinut cont de populaţia şcolară şi capacitatea comunităţii locale de a susţine şi întreţine investiţia, sălile construindu-se pe terenurile consiliilor locale şi adresându-se învăţământului şcolar. În Alba Iulia vor fi construite două săli şi câte una în alte localităţi judeţene precum : Aiud, Blaj, Cugir, Sebeş.
Teodora ILINCA