În plină perioadă a examenelor de tot felul - de la ultima sesiune de vară a examenului de Capacitate, la Bacalaureat sau sesiunea de examene a studenţilor - în timp ce şi noul guvern Adrian Năstase se pregăteşte de examenul aprobării în Parlament, este firesc să ne îndreptăm atenţia asupra învăţământului. Mai ales că în restructurarea-remaniere a guvernului unul dintre miniştrii care au rămas fără portofoliu este chiar ministrul Educaţiei şi Cercetării - Ecaterina Andronescu. Despre ordinele şi contraordinele ministeriale care au pus în mare dificultate pe parcursul ultimilor ani învăţământul preuniversitar s-a tot scris. S-a întâmplat asta tocmai când formele domnului Marga începeau să prindă fond. În loc s-au pus prea puţine lucruri, ori doar s-au modificat numele unora deja existente: este cazul şcolilor profesionale şi de ucenici care de-acum se vor numi pompos "şcoli de arte şi meserii".
     Şi pentru că spuneam că despre învăţământul preuniversitar s-a tot scris, să vedem acum ce se întâmplă în învăţământul superior. Marea problemă cu care se confruntă toate universităţile, de stat sau particulare, sunt banii. Dacă veniturile universităţilor particulare sunt clare şi, se spune, mult mai substanţiale decât ale celor de stat, acestea din urmă caută cu disperare noi metode de a-şi înmulţi veniturile mai ales că banii pe care-i primesc de la buget nu le sunt suficienţi. Spre comparaţie să spunem că în România pentru finanţarea unui student se cheltuiesc 638 euro/an în timp ce în Grecia (nu unul dintre statele cele mai bogate ale UE!) suma se ridică la 4000 de euro/an. Pentru rezolvarea acestei probleme atât rectorii, cât şi preşedinţii comisiilor de învăţământ din Parlament se gândesc la generalizarea taxei de şcolarizare şi pentru învăţământul superior de stat. În acest fel se doreşte oprirea hemoragiei studenţilor, dar şi a profesorilor celor mai buni spre universităţile particulare unde sunt plătiţi mult mai bine. În plus prin introducerea taxei pentru toţi studenţii din învăţământul superior de stat în sumă care trebuie să fie egală - spune Anghel Stanciu, preşedintele comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor - cu taxele percepute de universităţile particulare, se elimină concurenţa neloială dintre universităţile de stat şi cele particulare. Astfel ele se vor concura numai pe criteriul calităţii pregătirii oferite studenţilor. O măsură cu atât mai bună cu cât numărul universităţilor în ţara noastră este destul de mare, situându-ne pe unul dintre locurile fruntaşe ale Europei, dar numărul studenţilor a început să scadă în ultimii ani, făcând concurenţa dintre universităţi tot mai acerbă.
     Ce se va întâmpla însă cu elevii foarte buni, dar săraci, care nu vor putea plăti taxele anuale care se ridică acum la aproximativ 500 euro/an? Anghel Stanciu spune că va exista o lege a burselor care va permite celor săraci să studieze. În plus pentru studenţii care obţin note între 9 şi 10 se propune ca taxa să nu se plătescă pentru anul următor, cei care obţin note între 8 şi 9 vor plăti 50%, cei cu note între 7 şi 8 vor achita 75%, iar restul taxa integrală. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a elaborat un proiect de lege a învăţământului superior ce nu a fost încă depus în Parlament. Oricum, se pare că taxele pentru toţi studenţii de la stat vor fi introduse cel mai probabil după anul universitar 2004-2005, mai ales că anul 2004 este an electoral. Iar universităţile de stat vor trebui să supravieţuiască până atunci cum ştiu.