Ca o bombă, chiar dacă previzibilă, a explodat joi, 19 iunie, anunţul că judecătoarea Andreea Ciucă a fost pusă în libertate de un complet de nouă judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, care a respins astfel un recurs al Parchetului Naţional Anticorupţie. Instanţa supremă a apreciat că procurorii nu au dovezi suficiente pentru inculparea judecătoarei şi că arestarea preventivă a fost o măsură ilegală. Că deliberarea a decurs rapid, că argumentele Parchetului Naţional Anticorupţie n-au reuşit să-i convingă pe judecătorii CSJ, că mita s-a transformat brusc într-un împrumut, că cel mai vehement apărător al Andreei Ciucă a fost chiar preşedintele completului de judecată, că PNA tace mâlc după această sentinţă, în ansamblul general nici nu prea contează. Oricum cercetarea cazului Andreei Ciucă se derulează în continuare, dar cu judecătoarea mureşeană în libertate, cu atât mai mult cu cât ministrul Justiţiei Rodica Stănoiu, şi-a dat deja acordul pentru demararea cercetărilor în alte trei cauze având-o ca protagonistă pe fosta preşedintă a Tribunalului Mureş. Şi oricum ca neprofesionişti nu avem noi căderea să ne pronunţăm asupra justeţei deciziei CSJ.
     Contează în schimb, foarte mult, motivul principal care i-a determinat pe judecătorii CSJ să ia hotărârea care a reuşit să împartă în două tabere lumea justiţiei. O decizie care zdruncină şi mai mult încrederea şi aşa pe sponci pe care cetăţenii o mai au în Justiţia Română. O decizie care întăreşte convingerea tuturor că ceva este putred în Justiţie pentru că, nu-i aşa, ne-au spus-o de atâtea ori şi comisarii UE şi înalţi funţionari NATO... Dar nu numai magistraţii sau Ministerul Justiţiei poartă această vină. Principalul factor care a eliberat-o pe Andreea Ciucă este decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Pantea. Adresându-se CEDO, Pantea a obţinut o decizie favorabilă lui şi plata unor daune din partea statului român în valoare de 40.000 EURO pentru că a fost arestat abuziv şi a fost tratat rău în arest. Mai pe şleau mandatul său de arestare a fost emis de procurori şi nu de un judecător aşa cum prevede dreptul european şi internaţional ale cărui convenţii România le-a semnat deja de ceva vreme. Şi astfel prevederile dreptului internaţional primează asupra prevederilor dreptul român. România trebuia să armonizeze prevederile din Codul de procedură penală şi Codul Penal dar nu a făcut-o nici până acum . Codurile au stat mai multă vreme prin Parlament, unde este plin de jurişti. Care jurişti ar fi trebuit să-şi de-a sema de implicaţiile care decurg din tărăgănarea lor. Dar Parlamentul român are alte priorităţi, se pare. Iar cele două coduri nu au fost promulgate nici până acum. Şi uite aşa, odată o speţă câştigată la CEDO, precedentul s-a creat şi înţelegem decizia Curţii Supreme de Justiţie în cazul Ciucă. Tot joi am aflat că procurorii PNA au mai emis un mandat de arestare preventivă pentru omul de afaceri vâlcean Ion Marin, acuzat că ar fi cauzat un prejudiciu de 780 de miliarde de lei prin obţinerea unor credite ilegale de la BCR Novaci. Infracţiunile de care este acuzat sunt înţelăciune bancară, fals şi uz de fals, folosirea creditelor obţinute în alte scopuri etc. Este foarte probabil ca şi el să fie acum pus în liberate. Desigur că cercetarea sa va continua, ca şi cercetarea Andreei Ciucă, dar să ne amintim că şi Fane Spoitoru a fost cercetat în libertate, dar până la finalizarea cercetărilor a fugit în Canada de unde a fost extrădat abia după 4 ani. În acest context nu mai înţelegem deloc tărăgănarea armonizării legislaţiei interne cu cea internaţională.

---

      În cadrul conferinţei de presă de la sfârşitul săptămânii trecute, deputatul PNL de Alba, Dan Coriolan Simedru, a spus că trecerea Ministerului Administraţiei Publice la Ministerul de Interne este o manevră a PSD prin care se pregăteşte fraudarea alegerilor din 2004. "PSD simte că a scăzut în sondaje şi a trecut Ministerul Administraţiei Publice la MI pentru a putea frauda alegerile şi pentru a avea un control strict în teritoriu. De aceea MI trebuie să controleze Administraţia Publică şi prin această Administraţie Publică, bineînţeles, inclusiv alegerile. De aceea trebuie să fie un ministru care să ştie tot ce se întâmplă, pentru a putea fura la momentul oportun", a precizat Simedru. Noi vorbim de descentralizare-centralizând şi de demilitarizarea MI în condiţiile în care îl facem un mega-minister şi punem la Administraţia Publică un general în funcţia de ministru delegat pentru Administraţia Publică" spune Simedru. "Mai au nevoie şi de bani pentru partid, trebuie să controleze absolut toate investiţiile publice, nu ajung investiţiile publice de la nivel central, trebuie să le controleze şi pe cele de la nivel local", a completat deputatul PNL de Alba.

---

      Parlamentul de la Chişinău a adoptat un amendament la Constituţie care legalizează dubla cetăţenie în această ţară. Amendamentul este necesar pentru a permite moldovenilor să studieze şi să lucreze în străinătate mai uşor, după cum a declarat un consilier al preşedintelui Vladimir Voronin. Peste 500000 moldoveni, adică o treime din populaţia activă, aveau şi naţionalitatea unei alte ţări, iar zeci de mii de locuitori au obţinut cetăţenia română în anii' 90. Legalizarea dublei cetăţenii este legată şi de chestiunea reglementării. Conflictului cu Transnistria, republica separatistă autoproclamată, ai cărei locuitori deţin adesea mai multe naţionalităţi. (T.I.)