Pe site-ul Inspectoratului General al Poliţiei au fost înregistrate declaraţiile de avere ale unor comandanţi de poliţie din judeţul Alba, adjuncţi, şefi de servicii din IPJ şi ale unor şefi de birouri (declaraţiile sunt făcute pe propria răspundere şi cuprind inclusiv proprietăţile deţinute împreună cu familia). *Iustin Nicola, adjunct al şefului Poliţiei Municipiului Alba Iulia, declară că deţine din 2002 o casă de locuit de 238 mp, aflată în construcţie, cu valoare de 1,074 miliarde de lei, o casă de vacanţă din 1989, de 120 mp, cu valoare de 1,26 miliarde lei, 0,5 ha teren forestier, 0,12 ha teren intravilan, o Dacia 1300 din 1973 şi un Opel Astra din 1992. *Viorel Nicula, adjunct al şefului Poliţiei Municipiului Alba Iulia, declară că are un teren agricol de 800 mp din 1996, o casă de locuit din anul 2000 de 217 mp cu valoare de 0,925 miliarde lei (în construcţie), o Dacia 1310 din 1986 şi o Dacia Solenza din 2003, achiziţionată în rate. * Iuliu Marcel Vancea, comandantul poliţiei Aiud deţine un teren agricol de 43 ha din 2002, un teren intravilan de 929 mp, un apartament de 76,68 mp, din 1998, în valoare de 560,8 milioane de lei, o casă de 78 mp, din 2002, în valoare de 610,262 milioane de lei (moştenire de familie) şi un Audi 80, din 1995. * Silviu Simion Sinea, comandantul Poliţiei Blaj, declară că deţine, din 2002, 0,24 ha teren în intravilan şi o Dacia din 1986. * Ioan Lazea, comandantul Poliţiei Baia de Arieş, şi-a menţionat în declaraţie 1,5 ha teren agricol, de 260 milioane de lei, dobândit în 2002, 0,5 ha de pădure, din 2002, un apartament din 1990 în suprafaţă de 80 mp, în valoare de 300 milioane de lei, o casă din 2002, de 150 mp şi un autoturism Dacia 1310 din 1985. *Gigel Huţanu, comandantul Poliţiei Abrud, declară că are, din 1994, 590 mp de teren intravilan, o casă de 103 mp în valoare de 0,929 miliarde lei şi o Dacia din 1991. * Ioan Petruţ, comandantul Poliţiei Ocna Mureş, declară că are din 2000 un teren agricol de 720 mp, o casă din 2003 de 62 mp în valoare de 340,685 milioane de lei şi un Opel din 1996.* Valer Gutiu, comandantul Poliţiei Câmpeni, declară că deţine 0,225 ha teren agricol din 2000, în valoare de 56,15 milioane de lei, din 2001 are în intravilan 800 mp de teren în valoare de 240 milioane de lei şi o casă, din 2001, de 121 mp, în valoare de 1,036 miliarde de lei plus un Ford Escort din 1995. * Nicolae Olaru, comandantul Poliţiei Cugir, menţionează în declaraţia de avere un apartament dobândit în 1991, de 86,69 mp în valoare de 551,348 milioane de lei, o casă de locuit în construcţie de 168 mp (moştenită), 4500 mp de fânaţ, 700 mp de teren intravilan şi un autoturism Opel Astra din 1993. Pe site-ul IGP-ului nu am găsit declaraţiile de avere ale comandanţilor de poliţie din Sebeş şi Zlatna.
     Şefii de servicii din IPJ Alba şi-au declarat şi ei averile, astfel: * Vasile Roşu, şeful Serviciului Poliţiei Rutiere Alba deţine din 1991 un teren intravilan de 283 mp şi o casă de 255,7 mp în valoare de 1,606 miliarde de lei. * Horaţiu Petru German, şeful serviciului Poliţie Judiciară, deţine din 1997 un teren în intravilan de 140 mp, în valoare de 1,26 miliarde de lei, un apartament moştenit în 2002 cotă de 1/2 de 35 mp cu valoare de 481,56 milioane de lei, o casă, din 1997, de 239 mp în valoare de 663,416 milioane de lei şi un autoturism VW din 1981. *Ilie Ioan Ilea, şeful Serviciului Ordine Publică, deţine din 1998 un teren extravilan de 864 mp, un apartament de 64 mp, din 1986, în valoare de 392,412 milioane de lei, o casă de vacanţă, din 2002, de 50 mp cu valoare de 155 milioane de lei şi un Cielo Daewoo, din 1997. * Ioan Popa, şeful Serviciului Poliţie Economică, declară că are o casă de locuit, din 1996, de 200 mp, în valoare de 548, 311 milioane de lei, o casă de vacanţă, din 1991, de 120 mp, în valoare de 110, 7 milioane de lei, 900 mp de teren intravilan şi un VW Passat din 1998.

---

Ministerul Sănătăţii impune
      Este perioada taberelor şcolare, şi se ştie de anul trecut, în urma scandalurilor declanşate pe litoral, după controalele efectuate, cât de periculoase pot fi pentru copii (şi nu numai), alimentele alterate. Prin urmare, Ministerul Sănătăţii a transmis la nivelul tuturor judeţelor regulile de bază pentru prevenirea toxiinfecţiilor alimentare şi a bolilor cu transmitere digestivă. Acestea au fost comunicate direcţiilor de sănătate publică, serviciul de supraveghere a stării de sănătate, care trebuie să le impună tuturor unităţilor în care se află cazaţi copii (tabere şcolare, centre de plasament, case de tip familial etc.), precum şi unităţilor de alimentaţie publică. Le redăm mai jos: *evitarea preparării alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care nu se pot asigura condiţiile de temperatură necesare păstrării alimentelor preparate; *asigurarea păstrării alimentelor la temperaturi de 4-8 grade C, în cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de două trei ore de la preparare (refrigerare); *consumarea alimentelor pregătite pentru sugari imediat după prepararea lor fără a fi reîncălzite sau păstrate la frigider; *în cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade C; *evitarea contactului între alimentele nepreparate şi preparate; *spălarea atentă a recipientelor în care se realizează prepararea alimentelor; *spălarea repetată a mâinilor (nu numai după utilizarea toaletei şi înainte de masă); *întreţinerea curăţeniei tuturor suprafeţelor bucătăriei (paviment, mese de lucru); *evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă vreo leziune sau infecţie (panariţiu) la nivelul mâinilor sau degetelor; *spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor şi verdeţurilor înainte de consumarea lor; *păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor; *asigurarea condiţiilor necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte sau animale; *folosirea doar a surselor de apă potabilă pentru prepararea alimentelor şi consumul uman, o atenţie deosebită trebuie acordată apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii; *fierberea apei este obligatorie în cazul în care există îndoieli asupra calităţii surselor de apă potabilă ce sunt folosite pentru consumul uman şi prepararea alimentelor; *evitarea consumării alimentelor vândute pe stradă, precum îngheţată, prăjituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc. *fierberea laptelui în cazul în care acesta nu este pasteurizat ş.a.m.d.
     Regulile de mai sus trebuie respectate, după cum precizează DSP Alba, deoarece perioada iunie-octombrie a.c. este aceea de maximă incidenţă a BDA (boala diareică acută) şi există riscul circulaţiei vibrionului holeric. Vom reveni cu amănunte asupra modului în care veţi putea recunoaşte simptomele acestor "boli de sezon", chiar dacă până în acest moment nu s-a semnalat nici un caz pe teritoriul judeţului nostru. (I.H.)