Un acord de colaborare între Federaţia Sanitas, Ministerul Să­nă­tă­ţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost semnat ieri. Documentul ga­ran­tea­ză soluţionarea mai multor revendicări referitoare, în prin­ci­pal, la drepturi salariale, prima anuală, tichetele de masă şi re­nun­ţa­rea la disponibilizări.(F.R.)

---

      După ce în urmă cu câteva luni, cartea cunoscutului critic Virgil Podoabă, intitulată "Între extreme. Eseu despre poezia lui Aurel Pantea", a fost distinsă cu premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, recent, cartea mai sus menţionată a mai primit o distincţie preţioasă: "Premiul Uniunii Scriitorilor pen­tru debut în critica literară". Am semnalat cele de mai sus bu­cu­rân­du-ne pentru Aurel Pantea, concetăţeanul nostru, prieten şi duşman al multora. Fireşte, el nu se consideră duşmanul nimănui, ci chiar prieten al duşmanilor săi. (G.M.)

---

      Joi, 10 iulie a.c., în sala mică a Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia va avea loc o manifestare dedicată aniversării a 30 de ani de existenţă a Spitalului Judeţean Alba. Directorul acestui spital, Cristian Barbonţa, ne-a declarat că au fost invitaţi foste şi actuale cadre medicale, care de-a lungul vremii au contribuit la desfăşurarea în bune condiţii a actului medical în cea mai renumită unitate spitalicească din judeţ. Vor mai fi invitaţi re­pre­zen­tanţi ai administraţiei publice lo­ca­le şi judeţene.(F.R.)

---

      În cursul zilei de luni, la orele prânzului, Biroul Arme, Explozivi, Substanţe Toxice din IPJ Alba a fost sesizat de Marius Mureşan, că a descoperit un pistol de tip Carpaţi de calibru 7,65 şi un încărcător cu 16 cartuşe de acelaşi calibru. Pistolul şi muniţia au fost găsite într-un imobil de pe strada Siretului din Alba Iulia, în tocul geamului. Imobilul a fost cumpărat în luna iulie de noul proprietar. Muniţia şi pistolul au fost ridicate de poliţişti.(F.R.)

---

•Reprezentantul Băncii Mondiale pentru restructurarea mineritului românesc în Ţara de Piatră *Calendar sumbru de închidere a minelor: Roşia Montană - 2003, Zlatna - 2004, Baia de Arieş - 2005 şi Abrud - 2006 *Circa 7.000 de mineri şi personal auxiliar au părăsit deja minele din Apuseni
      Zilele trecute, la Abrud, a avut loc o vizită de evaluare a d-lui Anis Dani, responsabil din partea Băncii Mondiale pentru restructurarea sectorului minier din România.
     A fost vizitat Centrul de Informare Publică (CIP) cu locaţie la Primăria Abrud, care va deservi Regiunea III minieră, formată din judeţele Alba, Hunedoara, Caraş Severin şi ulterior, la sediul Hotelului S.C. Cupru Min SA Abrud a avut loc o întâlnire cu conducerea Agenţiei Naţionale a Zonelor Miniere, contractorii pe cele 5 programe ale agenţiei, consultanţi şi constructori ai celor 11 centre de afaceri.
     A fost una din cele două vizite bianuale de evaluare a stadiului de implementare a componentelor programului "Atenuarea impactului social în zonele miniere", finanţat de BM şi Guvernul Român, cu circa 20,5 milioane de dolari cu perioada de derulare 1999-2005. Amintim că programul are următoarele componente: *Stimulente financiare gratuite oferite antreprenorilor locali în vederea instruirii persoanelor disponibilizate din sectorul minier şi rudele de gradul I ale acestora *Centru de afaceri şi sprijin pentru întreprinzători *Microcreditare pentru persoane fizice şi juridice *Informare publică şi dialog social *Managementul informaţiei; monitorizarea impactului social.
     Discuţiile au fost pur tehnice, ele evidenţiind un stadiu bun al implementării şi monitorizării celor 5 componente şi nu au cuprins etapa următoare 2005-2011, de reconstrucţie a zonelor miniere din România, deoarece strategia de restructurare a sectorului minier din România, în valoare de 1,6 miliarde de dolari, nu a fost aprobată şi însuşită de Guvernul Român, guvern care nu a făcut nici o solicitare suplimentară de finanţare a unor programe pentru etapa viitoare, finanţare care ar fi venit din partea BM şi BERD.
     Etapa PILOT a programului "Atenuarea impactului social în zonele miniere din România" se termină în 31 decembrie 2004, lăsând după această dată o "moştenire grea" de circa 60.000 de disponibilizaţi din zonele miniere, fără locuri de muncă noi şi familiile acestora într-o stare disperată, la care se vor adăuga circa 40.000 de noi disponibilizaţi în perioada 2003-2006. "Moştenirii" i se adaugă circa 290 de localităţi miniere cu grave probleme economice şi sociale, ce se vor acutiza prin închiderea a zeci de mine, până în 2007 şi care se vor adăuga celor peste 230 de active miniere care aşteaptă fonduri pentru închidere şi conservare. O scădere drastică a veniturilor locale, structuri de infrastructură locală care vor trebui preluate de administraţiile locale: alimentări cu apă, energie electrică şi termică, canalizări etc., un mediu de afaceri aproape inexistent, care să absoarbă forţa de muncă locală neocupată şi nepregătită pentru noi meserii. Mai trebuie spus că din 1997 şi până în prezent, de la minele din Apuseni au plecat circa 4.200 de mineri şi 2.700 din cadrul personalului auxiliar din sistemele conexe. În cele patru mine aflate în diferite etape de închidere mai lucrează în prezent aproximativ 3.000 de mineri. Potrivit unor informaţii din cadrul MINVEST SA Deva, cele patru mine din Alba se vor închide după cum urmează: Roşia Montană - 2003; Zlatna - 2004, Baia de Arieş - 2005 şi Abrud - 2006.
     Probabil Executivul consideră problemele sociale şi economice din zonele miniere "rezolvate", din moment ce nimeni nu mai face "greva foamei" sau alte forme de protest, anihilate probabil, de ajutoarele sociale distribuite din când în când şi gospodăria de minimă subzistenţă a unor familii de foşti mineri, aşteptând ca timpul să rezolve problemele grave cu care se confruntă: şomaj, foamete, acces limitat la serviciile de sănătate, cultură, educaţie, disperare, uitare.
     Comparativ, în ţările dezvoltate, pentru re­con­stru­cţia economică a zonelor miniere afectate de re­stru­ctu­ra­re, perioadă ce a durat 15-20 de ani (nu 4-5 ca în România), pentru reconversia profesională a circa 100.000 - 150.000 de disponibilizaţi din sectorul minier şi conexe acestuia (ca în România), s-au cheltuit sume de sute de mi­li­ar­de de dolari, pentru a reabilita aceste zone şi a le aduce la acelaşi nivel de dezvoltare regională. Timp în care România, după implementarea unui program-pilot experimental, de doar 44,5 milioane de dolari, cu efecte de doar 10-15% din obiectivele şi grupurile ţintă, consideră că şi-a făcut temele şi nu trebuie continuat procesul de reconstrucţie economică a acestor zone miniere.
     Oare şi cu această "moştenire grea" vrem să intrăm în Uniunea Europeană? Credeţi că ne vor primi cu atâtea "moşteniri" şi probleme nerezolvate? Ne îndoim de acest fapt.

---

      Luni după amiaza, la orele 17,20, în municipiul Blaj, cartierul Petrisat a fost "ţinta" unei furtuni devastatoare. Din cauza vântului puternic au fost afectate acoperişurile la 17 locuinţe şi anexe gospodăreşti, în proporţie de 25 - 30 la sută. Numai la o singură casă au fost făcute praf 300 de ţigle, iar un depozit de cereale a fost mutat de vântul puternic câţiva metri mai departe.Au fost distruse învelitorile din ţiglă şi plăcile de azbociment de pe case. Comisia locală de evaluare a pagubelor s-a deplasat în teren pentru a evalua distrugerile. Cel mai mult a plouat în zona Sebeş, unde s-au înregistrat 23 l/mp.Vremea nefavorabilă a creat mari probleme şi în Apuseni, unde, în noaptea de duminică spre luni, 25 de localităţi au rămas fără curent electric. Directorul SDFEE Alba, ing. Ioan Perju, ne-a declarat că toate localităţile au fost realimentate în cel mai scurt timp la capacitate normală. Grindina şi furtuna au dus la calamitarea a 1200 hectare de teren agricol, pagubele fiind în curs de evaluare. Cele mai afectate culturi au fost cele de porumb, pe circa 533 ha şi de grâu, pe 265 ha. Meteorologii susţin că vremea instabilă, cu cer noros va mai persista pentru scurt imp, perioadă în care va mai şi ploua. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 20 şi 24 de grade Celsius, iar cele minime între 8 şi 13 grade. Nivelurile râurilor au fost în general staţionare, cu mici oscilaţii pe râurile mici.

---