De ani de zile, atât Comunitatea Europeană cât şi SUA ne "pisează" cu fraze de genul: "creaţi-vă structuri, creaţi alternative, implicaţi-vă...!" etc. Noi, români mari şi veşnici, încrezători în destinul nostru (de fapt neadaptaţi la realitatea mondială!), ne uităm ca puiul de paricopitat la poarta nouă şi ne tot întrebăm pe unde trebuie să intrăm ca să fim în rând cu lumea bună a democraţiilor autentice şi a economiilor puternice. Bineînţeles că n-avem habar ce se înţelege prin "structuri", "alternative" şi "implicare". Ba mai mult decât atât, pe aceia puţini care sunt suficient de deschişi ca să înţeleagă lucrurile astea îi eliminăm din zonele "cheie" (pe motive politice), considerându-i un fel de atentatori la somnul liniştit şi dictatorial al Guvernului. Cel mai bun exemplu în acest sens este relaţia dintre sectorul guvernamental şi cel neguvernamental în România.
     Structurile bugetare sunt însetate de putere, de dorinţa de a controla totul, de posturi şi funcţii călduţe şi bine plătite, iar structurile neguvernamentale (mare parte dintre ele), în loc să răspundă unor cerinţe reale, fireşti, ale societăţii, doresc bani şi bunuri materiale din exterior, fiind gata chiar să inventeze probleme unde nu sunt, pentru a le obţine, sau să amplifice problemele existente. De pildă, în Alba Iulia există ...două ligi studenţeşti: una este Liga Studenţilor de la Universitatea "1 Decembrie 1918", o structură asociativă înfiinţată în anul 1992, cu scop profesional, socio-cultural şi apolitic, (care şi-a demonstrat eficienţa de-a lungul timpului) iar cealaltă este Liga Studenţilor PSD, al cărei scop îl puteţi bănui din titulatură! Aşadar, pe lângă faptul că se creează confuzie, este inadmisibilă existenţa acestui "ONG politic" (că dacă nu era ONG se numea simplu: organizaţie de tineret a partidului, tineretul universitar al PSD sau oricum altfel, dar nu ligă a studenţilor) Exemplele ar putea continua la nesfârşit, cu ONG-uri "afaceri", ONG-uri "politice", ONG-uri blocate, ineficiente ş.a.m.d.
     Ca să nu mai vorbim de faptul că, de ani de zile, se organizează cursuri, seminarii, se elaborează documente şi strategii pentru "întărirea sectorului neguvernamental" iar rezultatul este, după cum se poate observa şi la nivel local, scăderea activităţii ONG-urilor. (În judeţul Alba, din sute de organizaţii neguvernamentale înregistrate, doar câteva mai sunt active şi eficiente!) Iar ca să vă faceţi o idee cu privire la modul în care colaborează structurile gvernamentale cu cele neguvernamentale, vă informăm că, recent, onor Ministerul Integrării Europene a prezentat la Bucureşti, în cadrul unui seminar, o aşa-zisă "Strategie de dezvoltare a societăţii civile", care ar putea sta la baza schimbării denumirii ministerului respectiv în... Ministerul Amatorilor. Pentru că, după ce a costat 180.000 de euro (sumă alocată de Comisia Europeană) aceasta nu corespunde cerinţelor reale. Deşi "strategia" ar fi trebuit să contureze un plan pentru implementarea viitoarelor programe finanţate de Uniunea Europeană în România, în perioada 2003-2007, ea este doar un amalgam de caracteristici generale ale activităţii ONG şi un istoric al programelor deja finanţate. În consecinţă, prezent la seminarul respectiv şi întrebat dacă îşi asumă "strategia" finanţată din banii Comisiei Europene, dl. Jonathan Scheele, reprezentant al Delegaţiei C.E. la Bucureşti, a răspuns scurt: "Nu!" Iar în condiţiile prezentate mai sus este clar că nu se poate ţine cont de recomandarea lui Michael Guest, ambasadorul SUA la Bucureşti: "... atât tinerii, cât şi întreaga societate civilă trebuie să se implice mai mult în viitor!"