După cum au promis, disponibilizaţii grevişti de la mina Haneş au rămas în continuare în subteran. Chiar şi după a­dop­ta­rea Ordonanţei de Urgenţă prin care se alocau sumele promise la disponibilizare, circa 23 de mineri au decis să-şi continue protestul până se vor vedea efectiv cu banii în mână. La gura minei au sosit, în acest week-end, familiile mi­ne­ri­lor, pentru a-i aproviziona cu alimente şi pentru a le susţine moralul. (N.T.)

---

      Începând cu 1 august 2003, fostul şef al Biroului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Poliţiei municipiului Alba Iulia, subcomisarul Petru Căbulea activează (prin transfer) la Poliţia de frontieră din PTF-Vama Nădlac. Interimatul la conducerea Biroului OSP este asigurat de comisarul şef Viorel Nicula, unul dintre adjuncţii şefului Poliţiei municipiului Alba Iulia. (N.T.)

---

•Interviu realizat cu dl. ing. Sorin VĂTĂJELU, director general S.C. Cuprumin S.A. Abrud
      S.C. Cuprumin SA Abrud a luat fiinţă prin desprinderea din Compania Minvest Deva în aprilie 2002, transformată în societate comercială înscrisă în Registrul Comerţului Alba şi aparţine direct de Ministerul Economiei şi Comerţului. Societatea are o conducere formată din director general, ing. Sorin Vătăjelu, director tehnic producţie, ing. M. Goia, director economic ec. Eugen Colda, inginer şef mecanic, ing. A. Popuţa.
     - Domnule director Sorin Vătăjelu, să intrăm direct în probleme. Cum a evoluat firma şi mai ales cum a crescut producţia?
     - De la înfiinţarea societăţii în anul 2002, faţă de un program de 5.100 de tone cupru s-a încheiat anul cu 5.370 de tone cupru şi cu un volum de descopertă de 1,4 milioane de tone, fapt ce nu s-a mai realizat în ultimii ani.
     - Ce lucrări de investiţii s-au realizat?
     - Pot arăta faptul că valoarea totală a lucrărilor de investiţii a ajuns la cifra de 33 miliarde de lei. Cea mai benefică investiţie fiind punerea în funcţie a unui filtru presă de tip Larox, norvegian, care a condus la scăderea umidităţii sub 12% din concentrate şi la creşterea randamentului în secţia filtrare, implicit la scăderea personalului în această secţie.
     - Care este situaţia în uzina de preparare?
     - Şi aici s-a reuşit creşterea randamentului de extracţie de la 59% la 72% datorită folosirii unor reactivi de performanţă din import, din Chile şi China, care au diminuat pierderile de la 19% la 7%, iar consumurile au scăzut la jumătate. Menţionez tot aici faptul că în carieră se lucrează atât la descopertă, unde pe primele 6 luni ale anului 2003 s-au realizat 600.000 tone şi minereu transportat în uzina de preparare în volum de 1 milion de tone. Colectivul nostru îşi propune pentru anul 2003 să realizeze o producţie de 5.400 de tone cupru şi o descopertă de 2 milioane de tone.
     - Ce alte obiective v-aţi mai propus?
     - În acest moment s-a întocmit toată documentaţia pentru achiziţionarea unei autobasculante din import de cea mai înaltă performanţă (90 la sută randament), care va intra în dotarea carierei.
     - Se vehiculează zvonul că vor fi închise minele. Care sunt perspectivele în acest sens?
     - Referitor la programul Anderson prin care se propune acest lucru, SC Cuprumin şi-a prezentat propriul program, ca până în anul 2007 să fie eliminată în totalitate subvenţia de la stat, aceasta presupunând asigurarea programului de investiţii pentru retehnologizarea carierei şi uzinei de preparare. Sau, în această perioadă, societatea îşi va găsi un investitor care să vină ca partener cu aport de capital pentru retehnologizare şi care ar avea ca efect triplarea producţiei la Roşia Poieni.
     - Daţi-ne, vă rog şi câteva date privind restructurarea de personal.
     - În cursul anului 2003 s-a făcut un program propriu de restructurare de 230 de persoane. O parte (180 de persoane) au fost angajate de către SC Cupru Sind, societate a sindicatului Roşia Poieni, realizându-se astfel o atenuare a impactului social în zonă.
     - Se vehiculează mai nou ştirea că ar veni ceva investitori străini la Cupru. Ce ne puteţi spune în context?
     - Într-adevăr, suntem în discuţii cu mai multe firme străine, americane, canadiene şi englezeşti care şi-au manifestat dorinţa de a investi în societatea noastră şi care vor efectua studii de fezabilitate a zăcământului. Menţionez de asemenea că mai multe firme americane şi englezeşti sunt interesate în punerea în aplicare a proiectului de recuperare a cuprului prin metoda de leşie bacteriană, care va rezolva şi problemele de mediu din zona barajului Valea Şesii.
     - Ce perspective întrevedeţi?
     - Părerea mea sinceră este că viitorul unităţii noastre este atragerea unui partener străin ca investitor, problemă de care ne ocupăm de altfel la această oră atât ministerul de resort, prefectura judeţului Alba, cât şi noi, colectivul de conducere al unităţii, precum şi specialiştii noştri, despre care nu am decât cuvinte de înaltă apreciere.
     - Privind retrospectiv, cunoaştem că an de an s-au semnalat o serie de neajunsuri, întreruperi de curent, neplata salariilor, greve şi alte anomalii în această unitate. Cel puţin de când aţi preluat conducerea acestei unităţi, nu cunoaştem să se fi produs astfel de disfuncţii. Cum aţi reuşit?
     - Într-adevăr, unitatea este o mare consumatoare de energie electrică. Numai în acest an, s-a consumat energie în valoare de 69 de miliarde de lei, valoare care s-a achitat în totalitate. Pe de altă parte, am asigurat oamenilor salariile şi, printr-o colaborare bună cu sindicatele am ajuns la o creştere salarială de 12% pe 2003, conform bugetului de stat aprobat. În plus, pe lângă salarii, s-a acordat personalului masa de protecţie şi în general condiţii mai bune.
     - Cum vedeţi viitorul în minerit al tineretului din zonă?
     - Perspectiva tineretului în minerit este destul de sumbră. Dacă mineritul va supravieţui şi nu se va închide în totalitate, conform programului Anderson, există mai multe posibilităţi pentru aceste mine care vor supravieţui şi care nu vor lucra, desigur, cu personal supradimensionat. Prin înfiinţarea de servicii specializate care să deservească aceste unităţi desigur se vor crea mai multe locuri de muncă pentru tineri.
     - Cum apreciaţi investiţia de la Roşia Montană Gold Corporation, cu care vă învecinaţi?
     - RMGC are un program încheiat cu Minvest Deva, care este în derulare. Dorim în primul rând să înceapă investiţia, care va fi cu siguranţă un imbold şi pentru alţi investitori în această zonă şi care va demonstra că mineritul din Munţii Apuseni nu va dispărea.

---

      După ce recent Consiliul local Alba Iulia a aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru cea mai dinamică zonă de dezvoltare a municipiului - spre Miceşti, în ultima şedinţă a venit rândul unui alt PUZ. Lucrat într-o zonă complet diferită, "La Recea" spre Pâclişa, PUZ-ul a fost realizat la comanda SC Roşia Montană Gold Corporation SA şi stabileşte reglementările urbanistice pentru o suprafaţă de 35,7 ha. SC Roşia Montană Gold Corporation doreşte să construiască aici un cartier rezidenţial pentru strămutarea de gospodării din zonele afectate de exploatarea minieră Roşia Montană. S-au luat în calcul 270 de loturi de locuinţe cu o suprafaţă medie de 450 mp. Vor fi amenajate cu spaţii verzi toate zonele de protecţie şi Bulevardul Revoluţiei va fi prelungit conform Planului Urbanistic General al municipiului Alba Iulia. De precizat că 80% din terenul studiat în acest PUZ este deja în proprietatea SC Roşia Montană Gold Corporation.

---

•La sfârşitul săptămânii trecute s-au înregistrat trei accidente rutiere soldate cu cinci răniţi
      În week-end-ul trecut, pe raza judeţului Alba s-au produs trei accidente rutiere soldate cu patru răniţi uşor, un rănit grav şi importante pagube materiale. De remarcat că toate accidentele au fost generate de neatenţia participanţilor la trafic. *Vineri, 1 august, ora 15.10, poliţiştii din Aiud au intervenit la un accident rutier produs pe DN 1, la ieşirea din Aiud. Conducând un Ford Escort pe direcţia Aiud-Teiuş, Dan Truţă (20 de ani, din Geomal, comuna Stremţ) a intrat în depăşirea unui VW Transporter care rula în faţa sa. La reintrarea pe banda sa de mers, Truţă acroşează VW-ul Transporter şi pierde controlul Fordului, răsturnându-se pe partea stângă, în afara carosabilului. În accident au fost răniţi uşor doi pasageri din Ford-ul escort (zgârieturi, cucuie, entorse, vânătăi). Răniţii au fost transportaţi la spitalul Aiud pentru îngrijiri medicale. *Tot vineri, în jurul orei 22.00, pe Bulevardul Revoluţiei din Alba Iulia s-a produs un accident rutier în care au fost răniţi uşor doi tineri. Mihai Moldovan (31 de ani, din Alba Iulia) conducătorul unei Dacii 1310 a intenţionat să vireze la stânga fără să se asigure corespunzător, moment în care a intrat în coliziune cu o motocicletă Yamaha YZF, căreia nu i-a acordat prioritate. În accident au fost răniţi uşor conducătorul motocicletei, Cosmin Haplea (20 de ani) şi pasagera sa, din spate. *Sâmbătă, 2 august, ora 12.45, pe şoseaua de centură a municipiului Alba Iulia s-a produs un accident rutier în care a fost grav rănit Dorel Raţiu (30 de ani, din Şeuşa, comuna Ciugud). Potrivit anchetei poliţiei, Raţiu, care se deplasa pe o bicicletă, nu s-a asigurat la schimbarea direcţiei de mers prin viraj la stânga moment în care a fost surprins şi accidentat de Dacia 1310 condusă de Dorel Ciurar (42 de ani, din Bistriţa Năsăud). Biciclistul a fost internat în Spitalul judeţean Alba cu diagnosticul de fractură cu deplasare la clavicula stângă şi sângerare prin urechea stângă. Victima se află în prezent sub supraveghere medicală.

---