Deşi modificarea legii electorale aşteaptă încă finalizarea noii Constituţii, pachetul de legi anti-corupţie elaborat de PSD permite structurarea unei noi clase politice, alcătuită din profesionişti. Un politician de profesie îşi va cenzura cu o anumită rigoare limbajul politic iar ieşirile sale la rampă, atunci când se află în opoziţie, vor fi mult mai constructive pentru că de credibilitatea sa depinde într-o măsură covârşitoare audienţa în rândul electoratului. Astăzi politicienii din opoziţie se manifestă (îmi vine să spun se fac de râs) într-un singur fel: critică distructiv absolut tot ceea ce face Guvernul Năstase în speranţa deşartă - în pofida realităţii evidente pe care refuză să o accepte - că opţiunea lor coincide cu cea a opiniei publice.
     Desigur, aproape ca pretutindeni, mass-media îşi urmăreşte propriul interes şi valorifică corespunzător potenţialul negativ al clasei politice. Atitudinea preponderent critică îndeosebi a presei scrise poate fi considerată însă o componentă normală a sistemului politic democratic. No comment. Pare totuşi că nimeni nu se mai gândeşte la publicul cititor, deşi acesta reprezintă ţinta exhaustivă atât a politicienilor cât şi a mass-mediei.
     Elaborarea de către guvern a noului cod fiscal, care prevede importante reduceri de impozite şi taxe confirmă irefutabil viabilitatea reformei economice promovate de Guvernul Năstase. Abia după trei ani de creşteri economice succesive a devenit posibilă reducerea poverii fiscale nu numai a agenţilor economici cât şi a populaţiei. Presa a analizat pe larg, cu o anumită onestitate, perspectivele promiţătoare pentru buzunarul fiecăruia deschise de introducerea noului cod fiscal, de aceea nu voi insista asupra cifrelor. Ceea ce vreau eu să evidenţiez este lipsa de profesionalism, ca să nu spun răutatea cu care unii s-au grăbit să catalogheze ca având "iz electoral" această mult-aşteptată măsură economico-financiară. Cum a devenit ea posibilă acum? Nici o legătură cu campania electorală...
     De când a preluat frâiele puterii, partidul de guvernământ a obţinut constant creşteri ale majorităţii indicatorilor economici. Pe ansamblul anului trecut, producţia industrială s-a majorat cu 6%, datorită exclusiv industriei prelucrătoare, care a crescut cu 7,9%. Această creştere urmează celei de 8,2% consemnate în 2001, când industria prelucrătoare a luat un avans de 9,6%. În anul curent producţia industrială a fost mai mare în iunie faţă de luna anterioară cu 4,4% în condiţii comparabile iar pe ansamblul primului semestru a avansat cu 2,8%. Creşterea este mai semnificativă faţă de iunie 2002 când a fost mai mică cu 6,7% în volum absolut. Sporul cifrei de afaceri se regăseşte în activitatea firmelor de comerţ şi prestări servicii (comerţ cu amănuntul, agenţii de turism, vânzări de autovehicule şi service auto etc.), cu consecinţe pozitive directe asupra nivelului de trai. Revigorarea economică a condus la scăderea şomajului, care se situează astăzi în jurul cifrei de 6,9%. Analiştii au remarcat deja că s-a reuşit stoparea declinului bugetului Fondului de Şomaj, care de la un imens deficit a ajuns la un surplus, utilizat activ. Numai în anul curent se cheltuiesc 4.500 miliarde lei cu stimularea firmelor care angajează şomeri, îndeosebi femei, tineri până la 25 de ani şi şomeri de lungă durată. Dacă adăugăm o inflaţie de numai 7% realizată pe primele 7 luni ale anului curent precum şi rezerva de 7,4 miliarde euro agonisită în depozitele Băncii Naţionale, putem să ne facem o imagine încrezătoare, corectă despre imposibilul realizat în economia românească de Guvernul Năstase. Şi din nou nu pot să nu amintesc supratitlul tendenţios dintr-un cotidian local când s-a referit la inflaţia de 1,2% realizată în luna iulie: "Inflaţia a luat-o razna". Chiar şi un neiniţiat poate să-şi dea seama că inflaţia este chiar ceva mai mică decât limitele prognozate. Niciodată n-am putut să înţeleg tendinţa unora de a ţine populaţia într-o permanentă stare de stres, dezinformând-o continuu asupra realităţii româneşti. Dacă Guvernul nu are rezultate spectaculoase într-un domeniu, e acuzat cu furie că a minţit electoratul; dacă are rezultate notabile "îşi face campanie electorală".
     Nimic altceva decât o caraghioasă cârteală politică...

---

      După cum se arată în raportul de activitate pe semestrul I, al Muzeului Naţional al Unirii, aceată instituţie a depus eforturi laborioase în cadrul a patru grupe de programe: programe de promovare a patrimoniului muzeal (expoziţii, simpozioane, sesiuni, seri muzeale, conferinţe şi expuneri); programe de cercetare a patrimoniului (săpături arheologice sistematice şi de descărcare de sarcină arheologică, teme de cercetare); programe de valorificare a patrimoniului cultural (publicaţii, participări la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, popularizarea activităţii muzeului prin mass-media); programe de protejare, conservare şi restaurare a patrimoniului muzeal (în laboratorul muzeal- operaţii şi tratamente de restaurare şi conservare pentru materialele arheologice provenite de pe diverse şantiere, restaurare de textile, realizarea a 2.500 de imagini fotografice cu camera digitală, pentru cataloage, studii, documentaţii; prin Centrul Naţional de Restaurare şi Conservare a Cărţii Vechi - restaurarea manuscriselor şi tipăriturilor medievale pe pergament, aparţinând Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A., din Sibiu, restaurarea unor cărţi vechi de la Muzeul Naţional al Unirii, precum şi a ediţiilor bibliofile şi moderne, conservare curativă şi dezinfecţia cărţilor şi manuscriselor vechi, întocmirea documentaţiei ştiinţifice şi tehnice pentru piesele restaurate etc.). La cele de mai sus se adaugă un program de instruire a specialiştilor din muzee. Toate acestea cu un buget destul de limitat, ca al tuturor instituţiilor similare. Impresionant, nu? (I.H.)

---

Cu toate că şeful lor a primit nota maximă
      Referindu-se la protocolul cu PSD-ul, preşedintele PUR (social-liberal) Alba, ec. Nicolae Popa a declarat într-o conferinţă de presă că, personal, îi acordă nota 10 prefectului de Alba, av. Ioan Rus pentru modul în care a respectat clauzele acestei înţelegeri. "Din păcate, colegii domniei sale nu pot primi note de trecere", a remarcat preşedintele Popa. Nicolae Popa a spus că la nivel naţional există varianta ruperii protocolului cu PSD-ul, cu păstrarea sprijinului parlamentar până la alegerile viitoare. "În 15 septembrie se va analiza relaţia cu PSD-ul şi va fi luată decizia finală", a spus preşedintele PUR Alba.
     Nemulţumirea PSD-ului, la nivel naţional, a cunoscut o răbufnire în mass-media de zilele trecute şi a fost legată de faptul că PUR-ul a încercat să "prindă" o afiliere la unul dintre curentele doctrinare europene, respectiv la Internaţionala Populară Europeană. PSD-ul s-a pronunţat în acest sens, comunicând că nu are intenţia de a păstra o alianţă cu un partid care poartă negocieri în funcţie de propriile interese şi care, mai nou, tinde spre o orientare... creştin-democrată. Pe de altă parte, PUR-ul visează încă din anul 2000, după câştigarea alegerilor pe listele PSD-ului, la constituirea propriului grup parlamentar, lucru "sărit" de colegii mai... mari şi mai tari din PSD, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare. O tentativă de rupere a protocolului PSD-PUR a mai fost înregistrată înainte de remanierea guvernamentală când umaniştii şi-au văzut ameninţată existenţa singurului minister pe care l-au avut în portofoliu, respectiv cel al IMM-urilor. Atunci, ambiţiile PUR-ului au fost oarecum satisfăcute prin transformarea acestui minister în agenţie guvernamentală, în subordinea directă a premierului, dar care şi-a păstrat aceeaşi titulară - Silvia Ciornei. De altfel, PUR a anunţat deja că nu va semna nici un protocol cu PSD dacă identitatea sa politică va fi în pericol, fiind hotărât să-şi apere doctrina social-liberală. PUR a condamnat, în acelaşi timp, fuziunea PSD-PSM, considerând-o un "obstacol major în semnarea unui eventual protocol".