Duminică, la Mănăstirea Recea
•Alături de patriarhi, mitropoliţi, arhiepiscopi şi alte înalte feţe bisericeşti, la acest eveniment sunt aşteptaţi cca... 15.000 de pelerini!
      Duminică, 7 septembrie 2003, începând cu ora 9,00, va avea loc slujba de sfinţire a Bisericii cu hramul "Naşterea Maicii Domnului", de la Mănăstirea Recea, judeţul Mureş, aparţinând de Arhiepiscopia de Alba Iulia. Slujba va fi oficiată de Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de Prea Fericitul Petros al VII-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi a toată Africa, de Înalt Prea Sfinţitul Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, împreună cu un sobor de mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi.
     Mănăstirea Recea este una dintre cele mai frumoase şi mai impresionante mănăstiri din ţară. Situată la 300 m de Aeroportul Târgu Mureş, pe DE 60, şi la 14 km de reşedinţa judeţului Mureş, această adevărată bijuterie arhitectonică religioasă şi-a început existenţa în 21 noiembrie 1991, după ce în luna octombrie a aceluiaşi an este numită ca stareţă Maica Cristina Chichernea, iar părintele Ioan Iovan ca duhovnic al tinerei obşti de maici. La începutul anului 1992 s-au finalizat lucrările la primul corp administrativ, iar în aprilie 1993 a început construirea cetăţii monahale cu 3 corpuri, într-un stil românesc. Un moment important din istoria scurtă dar bogată a Mănăstirii Recea este data de 24 septembrie 1994, când a fost vizitată de Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi de Prea Fericitul Părinte Partenie al III-lea, Patriarhul Alexandriei, însoţiţi de distinse feţe bisericeşti. În data de 28 aprilie 1995 are loc sfinţirea cetăţii de chilii, hirotesirea întru arhimandrit a Părintelui Ioan Iovan şi acordarea distincţiei de Stavroforă Maicii Stareţe Cristina Chichernea. Tot atunci se pune şi piatra de temelie a noii biserici, cu hramul "Naşterea Maicii Domnului", care se va sfinţi în această duminică. Biserica este suplă, construită în stil românesc, aşezată pe postament de piatră cioplită, având ca element decorativ brâul brâncovenesc. Planul lăcaşului este în formă de cruce, cu turla principală deasupra naosului, iar cele două turle ale clopotniţei deasupra pronaosului. Are lungimea de 30 m, lăţimea de 9 m (15 m. în abside) şi înălţimea turlei centrale de 23 m. Construcţia propriu-zisă a bisericii a durat din toamna anului 1995 până în vara anului 1996. Pentru a întregi complexul monahal, în anii 1997-1998 s-au mai construit un muzeu- cu caracter bisericesc şi naţional- o bibliotecă şi o sală de muzică.
     După cum ne-a informat părintele diacon Sabin Vodă, consilier mass-media al Arhiepiscopiei de Alba Iulia, demn de menţionat este faptul că, alături de patriarhi, mitropoliţi, arhiepiscopi şi alte înalte feţe bisericeşti, la evenimentul spiritual de duminică, 7 septembrie, sunt aşteptaţi cca... 15.000 de pelerini, din întreaga ţară. (I.H.)

---

În cazul Dorin Sandea
      După demisia fostului prefect av. Ioan Rus, cazul incompatibilităţii consilierului local al PSD Dorin Sandea a revenit în actualitate fiind repus pe tapet de către PD. Reprezentanţii acestui partid îi solicită noului prefect dr.ing.,ec. Liviu Mugurel Sârbu să clarifice situaţia lui Dorin Sandea considerat funcţionar public prin funcţia de inspector general pe care o ocupă la ISJ Alba şi deci incompatibil cu calitatea de consilier local. Pentru a lămuri lucrurile în această privinţă odată pentru totdeauna, prefectul Mugurel Sârbu a spus ieri că va inainta adrese atât la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici cât şi la Ministerul Educaţiei. "Eu nu doresc decât ca legea să fie respectată. Dacă răspunsurile primite de la Bucureşti vor fi de natură să certifice incompatibilitatea d-lui Sandea, domnia-sa se va supune rigorilor legii", a declarat şeful administraţiei publice judeţene.
     De precizat că în urmă cu câteva luni, Dorin Sandea a prezentat public, prin intermediul unei conferinţe de presă, o adresă a ministerului de care aparţine în care se preciza că funcţia pe care o deţine la ISJ Alba nu este una publică.(R.J.)

---

      În aceste zile se lucrează intens la reabilitarea covoarelor asfaltice pe câteva dintre străzile municipiului Alba Iulia. Asta în paralel cu lucrările de plombare care se derulează pe alte artere mai puţin deteriorate. În cursul zilei de ieri primarul Mircea Hava a făcut o inspecţie a tuturor acestor şantiere pentru a vedea care este stadiul lucrărilor şi pentru repararea şi corectarea eventualelor deficienţe. Străzile în cauză sunt Cetăţii, Crişan, 9 Mai, Livezii şi Iaşilor. Toate aceste străzi nu au necesitat lucrări de reparaţii ale reţelelor de apă, canal sau gaze naturale. Referitor la acest aspect, cu trimitere la arterele unde se lucrează condiţionat de rezolvarea problemelor reţelelor amintite, Mircea Hava s-a arătat foarte mulţumit de promptitudinea SC Distrigaz, care ar putea fi un exemplu şi pentru ceilalţi deţinători de reţele. Lucrările inspectate ieri se ridică la valoarea de 3,8 miliarde de lei.

---

"Graţie" indolenţei Guvernului Năstase
      Într-o recentă conferinţă de presă, PNŢCD Alba, prin vocea preşedintelui său, dl. Voicu Vasile Bora, a formulat mai multe acuze la adresa PUR. "Uniunea Europeană, a afirmat dl. Bora, a anulat fondurile alocate României pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, în cadrul unui program PHARE 2002, coordonat de fostul Minister al Dezvoltării şi Prognozei, deoarece nu au fost realizate proiecte de investiţii în parteneriat public-privat. Ca urmare, cei 20 de milioane de euro prevăzuţi pentru componenta de dezvoltarea sectorului IMM nu s-au mai acordat şi au fost eliminaţi din memorandumul de finanţare cu UE. Pusă în faţa acestui dezinteres al autorităţilor române, UE a redus drastic fondurile alocate IMM-urilor prin programul PHARE 2003, de la 20 de milioane de euro la numai 4 milioane de euro, iar cei care au pierdut sunt tot intreprinzătorii privaţi. Din păcate, această stare de fapte reprezintă o mostră din indolenţa de care se face vinovată direct d-na Silvia Ciornei, reprezentanta Partidului Umanist din România în Guvernul Năstase, în a cărei sarcină cădea tocmai spijinirea şi dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici şi mijlocii. PUR, atât prin reprezentanţii săi în structurile puterii centrale şi locale, cât şi prin susţinerea parlamentară pe care a acordat-o PSD-ului, se face părtaş la toate hotărârile şi acţiunile care, timp de aproape trei ani, au sărăcit România şi au adus în pragul falimentului sectoare întregi, cum ar fi sănătatea, învăţământul, agricultura, turismul etc. Aşa­dar, după recenta decizie de a părăsi coaliţia gu­ver­na­men­ta­lă şi de a trece în opoziţie, PUR trebuie să-şi asume şi rezultatele nesatisfăcătoare ale guvernării din care a făcut parte." (I.H.)