Nu înţelepciunea, nu dragostea, nu credinţele religioase sunt motorul lumii, deşi suntem ades îndemnaţi să credem asta, ci banii. Huliţii, pe faţă, dar atât de iubiţii, pe ascuns, arginţi. Pentru ei l-a trădat Iuda pe Isus şi tot în numele lor s-au purtat cele mai crunte războaie. Nu pentru dragoste se oftează cel mai mult, ci pentru bani. Oricât de mulţi ar fi tot nu par să ajungă. Dar oricum în România zilelor noastre pentru marea majoritate a cetăţenilor banii ajung exact de azi pe mâine; dacă ajung... Şi nu pentru că românii nu ar munci, ci pentru că de obicei sunt plătiţi prost. Şi cu o mare parte din puţinii bani pe care-i câştigă trebuie să contribuie substanţial la constituirea bugetului statului şi a bugetelor locale, fiscalitatea din ţara noastră fiind cea mai împovărătoare din Europa. Şi deocamdată şi cea mai complicată. De-abia învăţară românii cum stă treaba cu declaraţiile şi impozitul pe venitul global, că specialiştii Ministerului Finanţelor, în temeinica lor grijă faţă de cetăţean şi mai ales pentru veniturile sale, ne oferă acum cota unică de impozitare. Astfel orice venit, mare sau mic, se va impozita direct la sursă cu o cotă de 23%. Apostolii Ministerului de Finanţe conving din greu în ultimele zile patronatul şi sindicatele apropo de beneficiile cotei unice. Nimeni nu are de pierdut, ci numai de câştigat, propovăduiesc ei grăbindu-se să ne convingă acum înainte de construirea proiectului Bugetului de Stat pe anul 2004.
    Ne mai spun că introducerea cotei unice va stimula consumul, deci producţia, deci vor fi mai multe locuri de muncă, adică vom înregistra o creştere economică. Bune şi frumoase promisiuni, numai că intenţiile guvernului de stimulare a creşterii economice şi în acest fel se izbesc de alte piedici, care ţin de atentate la buzunarul cetăţeanului. În această toamnă preţurile la combustibili şi energie electrică s-au majorat cu procente semnificative, ce depăşesc cu mult cele câteva mii de lei pe care le va aduce în plus în bugetele familiale aplicarea cotei unice de impozitare. Ca de obicei majorarea tarifelor la combustibili şi energie electrică a adus majorarea preţurilor produselor şi serviciilor. Iar de la începutul acestei luni Romtelecom a anunţat majorarea preţului abonamentelor cu 15,35%, în timp ce preţurile biletelor CFR s-au majorat cu 5,2%. Este evident că nici nu poate fi vorba de vreo creştere a puterii de cumpărare. Desigur că de aceste creşteri nu este întotdeauna vinovat guvernul. Dar există şi situaţii în care guvernul cu o mână dă şi cu alta ia. Şi, ca în cazul împăratului din poveste, mâna cu care dă e cam uscată în schimb cea cu care ia e verde, verde. Să ne gândim numai la ordonanţa 72/2003 prin care posesorii de terenuri agricole primesc 2 milioane lei/ha. Dar banii nu vin toţi odată, ci în funcţie de derularea lucrărilor agricole aşa că până la plata ultimei tranşe, datorită inflaţiei, cele două milioane nu vor mai fi chiar atât. Mai mult, guvernul a decis eliminarea de la 1 septembrie a subvenţiei de 3.000 lei/litru pentru motorina folosită în agricultură. Asta va creşte preţurile lucrărilor mecanizate deci ceea ce se dă prin OUG 72 se recuperează cu vârf şi îndesat. Acestea sunt doar câteva exemple. Cum staţi cu banii ştiţi dumneavoastră foarte bine...