Reprezentanţii a 25 de state membre sau nemembre ale Uniunii Europene s-au reunit la Roma, la sfârşitul săptămânii trecute, în încercarea de a armoniza toate opiniile şi tendinţele în privinţa noii Constituţii Europene. O constituţie unică pentru toţi europenii, ce va transcende cutumele sau sensibilităţile particulare. Peste mai puţin de două săptămâni, toţi românii cu drept de vot, indiferent de orientarea politică sau chiar fără astfel de convingeri, sunt aşteptaţi la urne pentru a vota noua Constituţie a României. Ieşită după negocieri acerbe din moara Parlamentului, noua Constituţie a României ne va aduce, cel puţin din perspectiva principiilor de bază ale legislaţiei, mai aproape de Uniunea Europeană. Până să devină aplicabilă şi să dea semnalul dorit oficialilor europeni, Constituţia română modificată trebuie să primească aprobarea populaţiei prin referendum. Un eşec, fie pentru că ştampila de vot poposeşte mai des pe căsuţa cu "Nu", fie din cauza neîndeplinirii procentului de participare necesar pentru validare, ar fi catastrofal. Calendarul estimat pentru integrarea României în UE ar fi complet aruncat în aer, iar speranţele românilor privind aderarea spulberate pentru mulţi ani de-acum înainte. Tocmai de aceea, premierul Adrian Năstase a cerut celorlalte partide politice încetarea luptelor până la 19 octombrie, astfel încât preocuparea tuturor să fie adoptarea Constituţiei.
    Chiar şi în faţa unei mize atât de importante, consensul politic este încă departe. PNL şi PD pun condiţii pentru acceptarea moratoriului propus de preşedintele PSD (nu fără temei, ţinând cont de comportamentul de trei ani al PSD), în timp ce PRM nici măcar nu a votat în Parlament noua Lege fundamentală. Iar Partidul România Mare este, judecând după intenţiile de vot prezentate de sondajele de opinie, al doilea partid al ţării. Asta ar putea însemna că o mare parte dintre români nu doresc schimbarea Constituţiei. Fie că sunt mulţumiţi cu cea existentă, în condiţiile în care este adevărat că viciile şi calităţile unui popor sunt ascunse întotdeauna în adâncul legislaţiei sale, fie pur şi simplu nu ştiu care sunt de fapt modificările aduse. Aşa cum nu ştiu decât în linii mari (în cele mai bune cazuri) ce prevede Constituţia actuală. Acestora li se adaugă procentul deloc de neglijat al celor comozi sau cel al hiper-pseudo-elitiştilor, al celor care-şi fac un titlu de glorie din a nu participa nici la alegerile locale sau generale, nici la referendum. Dar democraţia nu înseamnă nepăsare, ci dimpotrivă implicare, aşa cum libertatea nu poate exista decât în graniţa legilor. Iar Legea fundamentală este baza legislaţiei în orice domeniu, garantul respectării drepturilor şi libertăţilor individuale ca şi ale colectivităţilor. De aceea, în următoarele două săptămâni, orice pledoarie pentru Constituţie este binevenită, mai ales că este îngrijorătoare constatarea că prea puţini ştiu la această oră ce trebuie votat la 19 octombrie, confirmând, o dată în plus, că nimic nu este mai învăluit în mister decât ceea ce ar trebui ca toată lumea să cunoască: LEGEA. Sigur că de această situaţie se fac vinovaţi reprezentanţii guvernului, ai administraţiei publice judeţene şi locale, parlamentarii care, prinşi în micile lor războaie personale şi cotidiene, au uitat că trebuie să fie călăuzele celor mulţi.
    În acest context incomod, am putea spune chiar periculos, apelul premierului Adrian Năstase este binevenit şi ar trebui ascultat. Este acum într-adevăr momentul să arătăm ce ne uneşte şi să uităm măcar momentan ce ne desparte. Este momentul să le arătăm europenilor că merităm şi ca mentalitate, nu doar ca aşezare geografică, să fim alături de ei.