Viceprimarul municipiului Al­ba Iulia - Călin Potor va participa mâine, împreună cu dl. Ioan Sma­dea, preşedintele CS Unirea Alba Iulia, la preluarea sta­di­o­nului "Cetate". Reamintim că Gu­ver­nul a decis trecerea bazei spor­tive în patrimoniul Primăriei Alba Iulia încă din luna sep­tem­brie, Hotărârea de guvern fiind publicată în Monitorul Oficial din data de 3 octombrie. Acum s-a ajuns în faza concretă a preluării pe bază de inventar a o­bi­ecti­vului. Din partea Agenţiei Na­ţi­onale pentru Sport actele vor fi semnate de dl. Smadea. (A.D.)

---

      La solicitarea ÎPS Andrei, Con­siliul local al comunei Ciugud şi-a dat acordul luni, 13 oc­tom­brie 2003, pentru construirea u­nei mănăstiri între Teleac şi Hă­pri­a, la liziera pădurii comunale. Primarul Ciugudului, Gheorghe Da­mi­an ne-a declarat că locuitorii comunei apreciază această i­ni­ţi­a­tivă, noul lăcaş de cult constituind totodată şi un obiectiv cultural şi turistic. (A.D.T.)

---

      Primarul municipiului Aiud, Liviu Octavian Rusu, ne-a de­cla­rat că în cursul acestei zile se va deplasa la Bucureşti, la ANL, pentru a a obţine finanţarea ne­ce­sară finalizării lucrărilor la 34 de a­par­ta­mente. Este vorba de un bloc din Centru, cu 14 a­par­ta­mente şi spaţii comerciale la par­ter, şi un alt bloc, cu 20 de apartamente, construit în cartierul nou. Primarul Aiudului crede că nu va fi nici o problemă în ob­ţi­ne­rea finanţărilor respective. (F.R.)

---

•Consiliile locale Alba Iulia, Aiud şi Ocna Mureş au primit finanţări europene de peste 1,7 milioane de Euro
      Directorul ADR Centru, Simion Creţu, ne-a declarat că Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti a aprobat Raportul de evaluare privind selecţia de proiecte din Regiunea Centru din cadrul Programului Phare 2001 Coeziune Economică şi Socială, Schema de finanţare ne­ram­bur­sabilă pentru proiecte de infrastructură mică. Din regiunea Centru au fost selectate pentru finanţare 10 proiecte în valoare totală de 4,7 milioane de Euro, din care valoarea finanţării ne­ram­bur­sabile este de aproape 4 milioane de Euro.
    Cei mai mulţi bani europeni a obţinut Consiliul local Alba Iulia pentru proiectul " Dezvoltarea infrastructurii, canalizării şi reabilitare a sistemului de apă din zona Cetate". Costul total al proiectului este de 948.000 de Euro, din care 847.000 reprezintă finanţarea ne­ram­bur­sabilă. Al doilea proiect câştigat în judeţul Alba este cel adjudecat de Consiliul local Ocna Mureş. 665.000 de Euro vor fi utilizaţi pentru reabilitarea Băilor sărate, şi astfel un mai vechi vis al localnicilor este pe cale să se împlinească. O lovitură bună a dat şi Consiliul local Aiud, care a obţinut o finanţare de 246.595 de Euro din partea Delegaţiei Comisiei Europene pentru proiectul "Extinderea şi suplimentarea reţelei de apă la Ciumbrud". Această schemă de finanţare nerambursabilă s-a adresat doar Consiliilor locale şi judeţene, iar contractele de finanţare vor fi semnate cu beneficiarii până cel mai târziu în data de 30 noiembrie a.c., în timp ce investiţia trebuie finalizată până la 31.08. 2005. Directorul ADR Centru, Simion Creţu, ne-a mai spus că ADR Centru va organiza mâine la sediul Fundaţiei PAEM, de la ora 11,00, sesiunea de informare în vederea contractării.

---

•Interviu cu senatorul Cornel FILIPESCU, preşedintele interimar al PSD Alba
      - D-le senator, acum în preajma unui moment de răscruce în istoria naţiunii române şi anume referendumul din 18 şi 19 octombrie, am dori să enunţaţi care ar fi câteva dintre principalele valori ale legii de revizuire a Constituţiei României?
    - În primul şi în primul rând, noua Constituţie creează cadrul constituţional adecvat, precum şi temeiul juridic pentru integrarea euro-atlantică a ţării noastre; armonizează prevederile sale cu reglementările importante ale Uniunii Europene şi prevede dreptul cetăţenilor români de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European. Apoi, de asemenea foarte important este faptul că ea include principiul separaţiei şi echilibrul puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească şi garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice. Alte valori, cu impact major, ale noii legi fundamentale a ţării ar fi: prevede garantarea şi ocrotirea proprietăţii private indiferent de titular; restrânge imunitatea parlamentară la voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului; elimină serviciul militar obligatoriu; sporeşte rolul şi importanţa Consiliului Superior al Magistraturii; stipulează dreptul părţilor la un proces echitabil, imparţial într-un termen rezonabil; prevede acordarea de către stat de burse sociale copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi a celor instituţionalizaţi. Este indiscutabil că legea de revizuire asigură actului nostru fundamental un plus de valoare, o situează la nivelul actualului stadiu de dezvoltare a societăţii, a democraţiei noastre.
    - O astfel de lege atât de importantă trebuia să fie cum e şi firesc rezultanta muncii întregului eşicher politic al României. Cum apreciaţi contribuţia partidelor parlamentare?
    - După unele demersuri politice prealabile, a fost constituită, în iulie 2002, Comisia pentru elaborarea propunerilor legislative privind revizuirea Constituţiei, în componenţa căreia au intrat reprezentanţi din partea tuturor partidelor parlamentare, grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Preşedinţiei României şi Avocatul Poporului. Până la întocmirea raportului final, Comisia s-a întrunit de 41 de ori, una dintre şedinţe desfăşurându-se cu participarea preşedintelui României, iar alta cu participarea delegaţiei Comisiei de la Veneţia. Este semnificativ pentru transparenţa şi deschiderea activităţii Comisiei faptul că s-au aflat în atenţie 106 propuneri rezultate din Raportul final al Forumului Constituţional, document care a reţinut idei avansate în cadrul întrunirilor reprezentanţilor societăţii civile sau pe diferite alte căi de comunicare. Dintre acestea 28 au fost acceptate de Comisie, multe au coincis cu propunerile unor partide, altele găsindu-şi locul în texte legislative din alte acte normative.
    Referitor la activitatea parlamentară vă pot spune că în Camera Deputaţilor au fost formulate peste 230 de amendamente din care 34 au fost admise, 211 au fost respinse, iar zece au fost retrase. În şapte şedinţe de plen, destinate dezbaterii Legii de revizuire a Actului fundamental, au avut loc 389 intervenţii ale deputaţilor. Proiectul de lege a fost adoptat de către Camera Deputaţilor cu 254 de voturi favorabile, nici unul împotrivă şi nici o abţinere, dar reprezentaţii PRM s-au retras de la dezbateri şi nu au participat la vot. La Senat s-au introdus 234 de amendamente, din care 33 au fost admise, 190 au fost respinse şi 11 au fost retrase. Cinci şedinţe în plen au fost consacrate dezbaterii propunerilor de modificare a Constituţiei. La sfârşit s-au înregistrat 103 voturi pentru, nici unul împotrivă şi o abţinere, fără participarea senatorilor PRM. Au rămas în mediere 59 de texte care au fost mediate de Comisia comună instituită de cele două Camere. În şedinţe separate, Camera Deputaţilor şi Senatul au votat cu o largă majoritate, la 18 septembrie a.c., raportul Comisiei de mediere, iar astfel legea de revizuire a Constituţiei României a fost adoptată de Parlament.
    - D-voastră personal aţi intervenit într-un mod sau altul în elaborarea acestei legi, nu de alta, dar unii vă acuză de faptul că nu prea aveţi o activitate parlamentară rodnică?!
    - Nu îmi fac probleme din acest punct de vedere, deoarece am muncit zi şi noapte atât în plenul Senatului, în cadrul Comisiilor din care fac parte precum şi în teritoriu. În ceea ce priveşte contribuţia proprie la noua formă a Constituţiei vă pot spune că am propus 5 amendamente din care, spre marea mea satisfacţie, unul a fost admis şi adoptat. Este vorba despre articolul 27, aliniatul (3) care avea următorul cuprins "percheziţa se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi formele prevăzute de lege". În textul actual formularea este: "percheziţiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat şi pot fi efectuate numai în formele prevăzute de lege".
    - În final, consideraţi că cetăţenii judeţului Alba se vor exprima favorabil noii Constituţii a României?
    - Am convingerea că toţi cetăţenii care vor merge la urne în zilele de 18 şi 19 octombrie vor vota pozitiv. Aşa cum precizam şi la început, noua Constituţie stabileşte cadrul instituţional pentru împlinirea a două deziderate majore ale poporului român, respectiv integrarea în Uniunea Europeană şi aderarea la NATO. Este absolut necesar să se construiască acest cadru constituţional pentru că fără el nu ar fi existat temeiul juridic pentru ratificarea aderării la cele două tratate. Referendumul asupa legii de revizuire a Constituţiei este un moment istoric, un test de responsabilitate naţională pe care nu avem voie să-l ratăm tocmai acum, şi de aceea îndemn toată populaţia cu drept de vot a judeţului să acţioneze în consecinţă.

---