Pagina 1

Proiectul Roşia Montană

Goana după aur duce până la... Dumnezeu!

      •În loc să se îngrijească de cei goi şi flămânzi, Biserica se interesează de proiecte şi investiţii
      Avem o ţară binecuvântată de Dumnezeu, plină de bogăţii pe care din nefericire nu ştim să le exploatăm, să le punem în valoare. Avem, de asemenea, un Parlament mai numeros decât multe ţări cu o populaţie mai mare decât ţara noastră (deci un Legislativ supradimensionat) şi un Guvern care se răzgândeşte de la o zi la alta, făcând tot felul de piruete prin ordonanţe de urgenţă. Drept urmare avem legi făcute parcă în aşa fel încât să fie încălcate tocmai de cei ce le-au susţinut şi de cei ce ar trebui să le aplice. De pildă, avem Legea mineritului, Legea investiţiilor, Legea mediului, Legea finanţelor publice, prevederi clare în domeniul cultelor, patrimoniului cultural etc. Şi, cu toate acestea, atunci când este pus la punct un proiect care nu se abate de la prevederile legislaţiei în vigoare, cum este proiectul RMGC de la Roşia Montană, acesta devine... temă de dezbatere. Păi, dacă respectă legile ţării, votate de aleşi şi promulgate de preşedinte, ce se mai dezbate? Ce mai are Parlamentul şi Guvernul de dezbătut la o investiţie care se derulează în conformitate cu legea? Sau să credem că Legislativul şi Executivul românesc nu cunosc legile ţării?
    Şi, ca şi cum asta nu ar fi de-ajuns, se mai amestecă în dezbatere Academia Română şi Sfântul Sinod. De ce oare nu ia în dezbatere Academia Română marile probleme ale societăţii româneşti actuale, de la înălţimea competenţei sale de "Mare Sfat al Înţelepţilor Români"? Probleme care se regăsesc, proporţional, şi în Roşia Montană. De pildă sărăcia naţiei ăsteia trăitoare pe unul dintre cele mai bogate pământuri ale Europei. Alo, "Înţelepţilor"! V-aţi exprimat până acum "geniul" în scopul creării unei economii viabile, a unei agriculturi capabile să susţină alimentar poporul român, a unui turism eficient, logic, european, care să îmbine imaginaţia, creativitatea, tradiţia şi... afacerea? (Aşa cum au făcut toate ţările din jurul nostru, conduse cu adevărată înţelepciune.) Sau v-aţi luptat, "Înţelepţilor", să puneţi în valoare "materia cenuşie" românească? Aţi încercat să determinaţi finanţările şi investiţiile în domeniul cercetării, ca să nu mai fim nevoiţi să ne rugăm de alţii să ne pună la dispoziţie tehnologii avansate pentru a ne putea exploata resursele? Aţi găsit rezolvări româneşti la problemele româneşti? Dacă nu, atunci tăceţi din gură domnilor academicieni, că nu voi muriţi de foame în vârful muntelui, călare pe un bulgăre de aur! Faceţi bine şi puneţi în valoare "aurul cenuşiu", "intelighenţia" românească, stopaţi migrarea tinerilor valoroşi spre alte zări şi atunci vă veţi putea lăuda că aţi descoperit "piatra filozofală", care transformă în aur tot ce atinge. Cât priveşte gogoriţa cu "pericolul de mediu", asta îmi aduce aminte de momentul în care începuse să se construiască în Franţa prima centrală atomo-electrică: imediat toţi cultivatorii de tomate din împrejurimi şi-au exprimat nemulţumirea că li se ofilesc "părădăile",... deşi încă nu funcţiona nimic acolo! Şi apoi, dacă vreţi să ştiţi, în Apuseni mai există exploatări în care s-au folosit cianurile de-a lungul timpului, iar nămolurile lor zac şi acum prin bazine. Alea deja au otrăvit mediul (şi poate că-l otrăvesc în continuare), totuşi nimeni nu vorbeşte de ele... Aha, acolo nu există aurul de la Roşia! Acolo nu există un investitor dispus (poate), din exasperare, să plătească tăcerea unor "oponenţi dezinteresaţi" din Miercurea Ciuc, Cluj Napoca, Baia Mare, Bucureşti... etc, care nici n-au auzit până ieri de Roşia Montană, şi nici nu au vizitat-o vreodată! Revoltătoare această încăierare româno-română (cu evidente influenţe străine), deasupra unui "stârv" de munte în pântecele căruia se întretaie filoanele aurifere. Şi cât să mai aştepte localnicii de la Roşia Montană o viaţă mai bună? Încă 50 de ani, până când vreo "minte luminată" de la Academie va descoperi (va redescoperi, de fapt) tehnologia occidentală de extracţie şi PROTECŢIE A MEDIULUI, totodată? Încă 100 de ani, până când reconstrucţia ecologică se va încheia în zonă şi turismul rural va deveni o sursă de venit? O să le mai pese localnicilor de avuţia asta, atunci când îşi vor culca fruntea pe ea, sub pământ, lăsându-şi copiii pe lume tot atât de săraci cum au fost ei, şi moşii lor, şi moşii moşilor lor...?
    Dar cel mai straniu lucru este amestecul, în ultima vreme, în problema aurului de la Roşia Montană, a... Sfântului Sinod! Ceauşescu a dărâmat biserici, a strămutat cimitire, a vârât în puşcărie enoriaşi şi preoţi de-a valma, iar Sfântul Sinod a tăcut... "cucernic şi răbdător". Alte cimitire (acum, după revoluţie) au fost revendicate, au proprietar şi sunt oferite ca garanţii pentru împrumuturi bancare, crucile de lemn dispar peste noapte şi sunt puse pe foc, în cele mai diverse colţuri ale ţării există lăcaşe de cult părăsite, în care şi-au făcut culcuş cucuvelele, altele sunt închise cu lacăt (că n-are cine să slujească în ele) şi au devenit locuri de exersare a talentului iubitorilor de "grafitti", preoţii de diferite confesiuni au ajuns aproape să se încaiere pentru terenuri şi clădiri, pentru banii de la ministerul de resort, pentru enoriaşi etc. Dar Sfântul Sinod tace. La fel de "cucernic şi de răbdător"... Când e vorba însă de Roşia Montană, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române se simte dator imediat să se întrunească şi să dezbată "problema", ca să-şi exprime poziţia oficială "necesară pentru clarificarea situaţiei acestui proiect". Păi, ce să mai clarifice clerul? Ce treabă au "liderii spirituali" ai României cu investiţiile? Ce are, fraţilor, Dumnezeu, cu aurul, terenurile, clădirile, exploatările, proiectele etc.? Respectă proiectul respectiv legile în vigoare ale ţării? Dacă da, atunci nu-l mai amestecaţi pe Dumnezeu în problemele voastre administrative... Pe de altă parte, bisericile se ruinează şi nu-şi pot împlini "misia socială" pentru că nu au fonduri, enoriaşii lor sunt tot mai săraci, iar "zeciuiala" cuvenită Domnului nu se mai strânge... Mă rog, poate că măcar în cel de-al 12-lea ceas vor înţelege şi apărătorii sărăciei noastre româneşti că ce-i al Cezarului e al Cezarului şi ce-i al lui Dumnezeu e al lui Dumnezeu, că nu poţi sluji Domnului aplecându-te interesat spre aurul lui Mamona şi, în cele din urmă, că enoriaşi bogaţi înseamnă biserici bogate. Cu atât mai mult cu cât, din câte ştim noi, proiectul de la Roşia Montană nu prevede dărâmarea bisericilor şi nici distrugerea naturii, a Creaţiei.
    Ca să rezum, imaginea perfectă a ceea ce se întâmplă la Roşia Montană am avut-o într-o zi, în vara acestui an, în faţa Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia, unde am întâlnit un copil de vreo 10 ani care cerşea. Era împreună cu tatăl său şi mi-a spus că mai avea trei fraţi acasă şi o mamă operată recent. Când am văzut certificatul de naştere şi buletinul tatălui, am rămas surprins: cei doi erau din Roşia Montană. Nişte bieţi muritori de foame, care calcă zilnic pe un teren aurifer. Bineînţeles, de soarta lor nu i-a păsat cuiva până în momentul declanşării "febrei aurului": nici Guvernului, nici Parlamentului, nici Academiei, nici Sfântului Sinod... şi cu atât mai puţin ONG-urilor "de mediu" din Miercurea Ciuc, Baia Mare, Cluj Napoca sau Bucureşti. Şi dacă ar fi după cei ce se opun investiţiei, familia aceea de amărâţi, ca şi multe alte familii de români aflate în aceeaşi situaţie, ar trebui să rămână aşa, să cerşească, să plângă pe la biserici, să aştepte ca cineva de la Bucureşti să-şi aducă aminte de ei şi de căsuţele lor din vârful muntelui, iar din patru în patru ani să meargă disciplinaţi la vot, ca să-şi aleagă alt rând de stăpâni. Poate la fel de indiferenţi ca ăştia, care nu s-au priceput să facă ceva pentru ei, de 14 ani încoace!

Ioan HĂNŢULESCU

Jonathan Scheele vizitează astăzi judeţul Alba

      Jonathan Scheele, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, va efectua o vizită în judeţul Alba, pe 18 noiembrie 2003. Jonathan Scheele va vizita Agenţia de Dezvoltare Regională 7 Centru. De asemenea, şeful Delegaţiei Comisiei Europene va avea întâlniri cu autorităţile locale şi va evalua pe teren o serie de proiecte finanţate de Uniunea Europeană. Finanţarea totală acordată de Uniunea Europeană pentru judeţul Alba începând cu anul 1997 se ridică la aproximativ 3,8 milioane de euro.
    "Cunoaştem cu toţii rolul pe care l-a avut Alba Iulia în istoria României: pe 1 Decembrie 1918, Adunarea Populară a semnat certificatul de naştere al României moderne ca stat unitar. În prezent, judeţul Alba poate profita de farmecul tradiţiilor din Ţara Moţilor dezvoltându-şi în continuare agroturismul. Alba se confruntă cu o serie de probleme, cum ar fi izolarea localităţilor din Munţii Apuseni sau problemele de protecţie a mediului de la Roşia Montană, însă am toată încrederea în capacitatea acestui judeţ de a ameliora aceste situaţii în cel mai scurt timp", a declarat Jonathan Scheele.
    Oficialul european va vizita un proiect de sprijinire a dezvoltării IMM-urilor, "Atelier de producţie mobilier din PAL melaminat" - SC Cordial Plus SRL (contribuţie din partea Uniunii Europene în valoare de 49.891 euro) şi un proiect legat de societatea civilă "Socializare, integrarea şi reintegrarea copiilor săraci" - Asociaţia "Sprijiniţi Copiii" (contribuţie din partea Uniunii Europene în valoare de 9.850 euro). De asemenea, Jonathan Scheele va vizita o serie de proiecte al căror beneficiar este Fundaţia pentru combaterea şomajului PAEM Alba: "Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni Alba Iulia" (contribuţie din partea Uniunii Europene în valoare de 18.200 euro) şi "Centru de instruire profesională - PAEM Alba" (contribuţie din partea Uniunii Europene în valoare de 29.450 euro).
    Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România va susţine o conferinţă de presă la sediul Fundaţiei pentru combaterea şomajului PAEM Alba, marţi, 18 noiembrie 2003, la ora 13.45, dar reprezentanţii presei sunt invitaţi să-l însoţească pe Jonathan Scheele pe parcursul întregii vizite. (R.J.)

European Workshop la Colegiul "HCC" Alba Iulia

Ieri după-amiază la Colegiul "Horea, Cloşca şi Crişan" din Alba Iulia s-a desfăşurat o interesantă dezbatere despre Europa, la care a participat însuşi şeful Delegaţiei Comisiei Europene pentru Romania dl. Jonathan Scheele. La acest workshop au participat numeroşi elevi de liceu din municipiu organizaţi pe grupuri de căte 5 persoane şi au fost discutate aspecte legate de Uniunea Europeană fiind, de asemenea, organizat un exerciţiu intitulat "Europa 2025" care a constat în construirea unui mesaj despre Europa viitorului şi transpunerea acestuia într-un poster. Dl. Jonathan Scheele a răspuns apoi cu amabilitate întrebărilor adresate de către elevi. Organizatorii acestui eveniment au fost Delegaţia Comisiei Europene şi Echipa campaniei 15-25.ro.(R.J.)