Sărbătorirea Zilei Naţionale a României şi a 85 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, prin care s-a consfinţit constituirea statului unitar naţional român, a adus la Alba Iulia zeci de mii de români din ţară şi din afara ei. Au petrecut împreună mo­mente de mare emoţie şi bu­curie atât la manifestările cu caracter oficial, dar mai ales la marea serbare populară care a urmat. 1 Decembrie 2003 a debutat, la Alba Iulia, cu obişnuita ceremonie de depunere de coroane de flori la statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, cel care a demonstrat pentru prima dată că Unirea tuturor românilor este posibilă, dar şi că pentru aceasta voinţa unui singur om, fie el şi Mihai Vodă Viteazul, nu este suficientă. Pentru a dăinui, Unirea avea nevoie de susţinerea populară. Este ceea ce Vasile Goldiş şi ceilalţi membri ai Consiliului Naţional Român au înţeles, convocând la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională.
    Şirul celor care au dorit să aducă un omagiu întâiului făuritor al Unirii românilor în acelaşi stat, şi prin el şi generaţiei de la 1918, a fost deschis de preşedintele României - Ion Iliescu. S-au depus apoi coroane din partea Senatului României, Camerei Deputaţilor, premierului Adrian Năstase, a ministerelor şi celorlalte instituţii ale statului, partide politice şi asociaţii culturale ale românilor de pretutindeni. La Sala Unirii a avut apoi loc ceremonia tradiţională a primirii Soliilor din celelalte cetăţi de scaun: Suceava şi Târgovişte, un semn al adeziunii tuturor provinciilor la actul unificator de la 1918. La Catedrala Reîntregirii Neamului, ÎPS Andrei - arhi­episcop ortodox de Alba Iulia, ÎPS Lucian - mitropolitul Bisericii greco-catolice şi Excelenţa Sa Jackubiny Gyorgy - arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia, au oficiat un TE DEUM la care au asistat şi înalţii oaspeţi alături de mulţimea credincioşilor.

---

      Au defilat, în faţa oficialităţilor statului şi în aplauzele frenetice ale mulţimii, militari dispuşi în cinci blocuri de paradă: *In­stituţiile militare de învăţământ: stu­denţii Academiei Forţelor Te­restre Sibiu, studenţii Academiei Forţelor Aeriene "Henri Coandă" Braşov, stu­denţii Academiei Na­vale "Mircea cel Bătrân" Con­stanţa şi elevii Colegiului Naţional Militar "Mihai Viteazul" Alba Iulia. * Trupele Ministerului Apărării Naţionale: Batalionul 812 Infanterie Bistriţa, Batalionul 2 Infanterie Bucureşti, Batalionul 21 Vânători de Munte Predeal, militari din Brigada 2 Paraşutişti "Maior Dobre Teodor" Bucureşti, militari din Forţele Navale. *Tru­pe ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi SRI: Trupele de Jandarmi, Pompierii Militari, Protecţia Civilă, Militari din Brigada Antiteroristă. A urmat defilarea unei impresionante tehnici de luptă: maşina de luptă a infanteriei MLI 84M - portdrapelul Blocului de Tehnică- destinată transportului şi sprijinului cu foc ale grupei de infanterie în orice condiţii de teren sau vreme; Autostaţia radio Panther 2000-H; Transportorul Amfibiu Blindat de Cercetare TABC-79, folosit de militarii care au executat misiuni în Angola şi Albania; Transportatorul Amfibiu Blindat "Zimbru", destinat protecţiei colective împotriva armamentului uşor de infanterie, prafului radioactiv şi substanţelor toxice; Instalaţia de Lansare a Rachetelor Antitanc "Konkurs"; Instalaţia de lansare a proiectivelor reactive "Larom"; Instalaţia de Lansare a rachetelor antiaeriene, autopropulsată, CA-95; Sistemul Antiaerian "Gepard" pentru com­baterea ţintelor aeriene şi terestre, în condiţii de bruiaj; Sistemul antiaerian "Oerliko"; Complexul pentru apărare anti-aeriană RAA OSA-AKM; Autospeciale de intervenţie Antiteroristă; avi­oanele IAR-99 Şoim (Hawk), avionul Lockheed C-130 Hercules, avioanele de vânătoare-interceptare MIG-21 Lancer; elicopterele IAR-330 L Puma Socat. Parada militară a fost încheiată de Regimentul 30 Gardă şi Protocol "Mihai Viteazul". Parada a fost condusă de general-maior Neculai Băhnăreanu. Singurul incident, consumat în timpul discursului preşedintelui, în timp ce trupele stăteau în poziţia "pe loc repaus", a fost leşinul unei tinere de la Liceul Militar din Alba Iulia. Aceasta a fost scoasă rapid din dispozitiv de jandarmi şi ajutată să-şi revină de câţiva cetăţeni din public.

---

      Toţi cei care au participat la sărbătorirea Zilei Naţionale a României la Alba Iulia au fost primiţi cu braţele deschise, dar printre cei mai importanţi oaspeţi au fost delegaţia românilor din Slatina (Ucraina) şi delegaţia românilor din Cicârlău (Maramureş). Plecaţi din 24 noiembrie spre Alba Iulia, cu căruţele, aşa cum au făcut-o în urmă cu 85 de ani înaintaşii lor, conduşi atunci de Vasile Lucaciu şi Gheorge Pop de Băseşti, ei au fost primiţi la Primăria municipiului Alba Iulia la 30 noiembrie şi au putut astfel participa la toate manifestările care au avut loc de 1 Decembrie. Gestul lor emoţionant şi simbolic este o iniţiativă a Asociaţiei social-culturale a românilor din Transcarpatia "Ioan Mihali de Apsa", ne-a declarat conducătorul delegaţiei românilor din Ucraina şi vicepreşedinte al asociaţiei - Vasile Ona Jotu. În demersul lor, ei au primit sprijinul Consiliului judeţean Maramureş, dar şi pe cel al autorităţilor tuturor judeţelor şi localităţilor parcurse.
    Nu este pentru prima dată când reprezentanţi ai românilor din Ucraina participă la Alba Iulia la manifestările dedicate Marii Uniri, dar este pentru prima dată când deplasarea se face în căruţe, toţi delegaţii fiind îmbrăcaţi în costume populare româneşti. La aniversarea a 80 de ani de la Marea Unire, în 1998 membrii asociaţiei au dorit să facă acest drum aşa cum au făcut-o acum, dar greutăţi legate de colaborarea transfrontalieră i-au împiedicat. Au reuşit acum, aducând o notă de culoare deosebită manifestărilor de la Alba Iulia. Şi pentru că vorbeam de simboluri, să spunem că delegaţia românilor din Cicârlău a adus cu sine unul dintre steagurile tricolore care au fost purtate în urmă cu 85 de ani la Marea Adunare Naţională, steag care se păstrează în condiţii foarte bune la Biserica Ortodoxă din Cicârlău. "Acum am observat care este dragostea românilor din ţară pentru noi. Ne-au urat drum bun! Plângeau! Nu pot descrie în cuvinte ce simţim aici, când suntem, în sfârşit, la Alba Iulia" a precizat Vasile Ona Jotu. Putem spune că, prin prezenţa lor, delegaţii românilor din Transcarpatia ne-au dovedit şi ei care este dragostea lor faţă de noi şi de patria comună.

---