Mesajul marii sărbători de la Alba Iulia
•Ion Iliescu: "M-a impresionat spiritul optimist al oamenilor"
      Preşedintele României, Ion Iliescu, s-a bucurat de o primire călduroasă la Alba Iulia, manifestările de simpatie ale participanţilor simţindu-se la tot pasul. În acest sens, punctul culminat a fost atins în momentul în care preşedintele a coborât de la tribună şi a stat de vorbă cu oamenii, care i-au strâns mâna, unii având chiar lacrimi în ochi de emoţie. Apoi, Ion Iliescu a declarat jurnaliştilor: "Am întâlnit la Alba Iulia moldoveni, olteni, basarabeni şi bucovineni, ce mai, s-a adunat toată ţara. Consider că, în prezent, nevoile ţării sunt mai presus de sentimente şi resentimente. Cred că înţelepciunea o să ne ajute, trebuie să punem mai presus decât interesul de grup sau de partid interesul naţional. Trăim momente de mare responsabilitate. M-a impresionat spiritul optimist al oamenilor, căldura şi bunătatea sufletească".
    În final, Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase au poposit pentru puţin timp la sediul Prefecturii Alba, unde au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare de ospitalierele gazde. Înalţii demnitari s-au întreţinut cu prefectul Mugurel Sârbu, precum şi cu participanţii la Congresul Spiritualităţii Româneşti, după care au plecat la Bucureşti.(A.D.T., R.J.)

---

      *Codrin Ştefănescu - secretar executiv al PSD, deputat de Alba: "În aceste momente de mare sărbătoare se cuvine să ne reamintim faptele înaintaşilor noştri, care în urmă cu 85 de ani au înfăptuit aici, în inima ţării, Marea Unire a românilor din Ardeal cu fraţii lor de peste munţi. M-am simţit foarte bine la Alba Iulia, ca de fiecare dată de altfel, iar organizarea manifestărilor consider că a fost ireproşabilă".
    *Mugurel Liviu Sârbu - prefectul judeţului Alba: "Am avut parte de o sărbătoare foarte reuşită, la care şi-a adus aportul absolut toată lumea, drept pentru care ţin să le mulţumesc sincer. Am avut şi onoarea de a avea oaspeţi de seamă - preşedintele Ion Iliescu şi primul-ministru Adrian Năstase - care mi-au mărturisit că au fost impresionaţi de cum s-a prezentat Alba Iulia la ceas de mare sărbătoare".
    *Ioan Cindrea - secretar de stat în Ministerul Muncii: "M-am simţit foarte bine la Alba Iulia unde Ziua Naţională o simţi altfel decât în orice alt colţ al ţării. Am ţinut neapărat să fiu aici, a fost o organizare de excepţie, la Alba Iulia te simţi cu adevărat român".(A.D.T., R.J.)

---

      Ieri după-amiază, la terminarea paradei militare de la Alba Iulia, peste o mie de par­ti­cipanţi la manifestările de pe Platoul Romanilor s-au de­plasat înspre Poarta a III-a a Cetăţii pentru a ajunge la a­utocarele situate în Centru. Cei mai mulţi trecători au sosit din alte părţi ale ţării(se cunoştea după accent), şi la sosire în Alba Iulia, mijloacele de transport au fost cantonate de forţele de ordine în partea de jos a oraşului. Dacă dimineaţa la urcare nu au fost probleme deosebite, traficul fiind dirijat de jandarmi, greutăţile au in­tervenit la orele amiezii când oamenii doreau să ajungă la autobuze. Aşa cum se ştie, la Poarta a III-a, accesul se face pe un singur "tunel", din cauza amenajărilor de şantier pentru res­taurare. Care fie vorba între noi este întârziată de Ministerul Cul­turii şi Cultelor de aproape 5 ani, pentru că se alocă fonduri insuficiente.
    Aşa că în doar câteva minute s-a creat un blocaj imens, peste o mie de persoane încercând să treacă dintr-o parte în alta. Cei mai temerari au luat-o spre şanţurile cetăţii de lângă Centrul Militar unde au forţat o poartă metalică. Puhoiul a năvălit dar la scurt timp, oamenii au revenit de unde au plecat, pentru că prin şanţuri nu se putea trece. Presiunea la porţile şantierului a crescut deşi paznicii firmei care se ocupă de restaurare au încercat să ţină piept mulţimii. În cele din urmă, porţile au cedat, iar mulţimea de oameni şi-a făcut loc printre schele. Cei care au forţat porţile mari ale Cetăţii au riscat foarte mult, întrucât pentru a ajunge pe drum erau obigaţi să treacă pe nişte bârne suspendate. Femei şi copii s-au îmbulzit existând posibilitatea producerii unor tragedii. Din păcate, jandarmii nu mai erau în zonă pentru a restabili ordinea. Daniel Sabău, reprezentantul firmei "Grup Corint", care se ocupă de restaurare s-a deplasat de urgenţă la faţa locului şi în lipsa altor ajutoare, a reuşit cu paznicii firmei să restabilească norma­li­tatea.

---

      Debutul mult anunţatului chef popular a fost aşteptat cu sufletul la gură de foarte mul­te persoane care au renunţat vizionarea paradei militare în favoarea ocupării unui loc cât mai aproape de punctele de servire a mesei. Într-o primă fază, aburul apetisant al cârnăciorului combinat cu fasole şi sarmale a "gâdilat" nările pensionarilor şi romilor care, secondaţi îndeaproape de alte mii de persoane, pur şi simplu au năvălit peste corturi, nu s-a mai respectat nici o ordine, fiecare dorind să fie primul la festinul mult aşteptat. Normal, s-a creat un mic haos, primii serviţi scăpându-şi din mână alesele bucate din pricina îmbulzelii de nedescris. Treptat, ordinea s-a restabilit cu ajutorul jandarmilor, timp de mai bine de două ore porţiile distribuindu-se non stop. În total, au fost puse la bătaie gratuit 20000 de sărmăluţe, 10000 de porţii de cârnaţi cu fasole şi două tone de vin servit în 8000 de căni tricolore. Au existat şi cazuri în care fasolea nu a fost consumată (au fost zăriţi câţiva cetăţeni care ţineau în mâini mai multe perechi de cârnaţi), fiind abandonată cu tot cu farfurie la întâmplare, deoarece coşurile de gunoi lipseau din peisaj.
    Astfel, după puţin timp, în jurul punctelor de servire, dar şi prin alte locuri, zăceau mii de farfurii de unică folosinţă călcate în picioare de nepăsătorii trecători. Cea mai mare căutare au avut-o cănile din porţelan, care s-au epuizat repede, foarte mulţi cetăţeni fiind dispuşi să scoată bani din buzunar pentru procurarea uneia, deşi ele erau împărţite gratuit.
    Cei care nu au mai apucat să se înfrupte gratis (visul multor participanţi la serbările de ieri) au fost nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru a-şi procura alte produse alimentare oferite de comercianţii amplasaţi în zona Şanţurilor Cetăţii.
    De menţionat că Ion Iliescu şi Adrian Năstase nu au mai onorat cu prezenţa masa populară, deşi iniţial, acest lucru era prevăzut în programul lor.
    Nu poate fi omis nici faptul că, în buna tradiţie românească, aceea de a nu se respecta nici o lege, comercianţii ambulanţi se plimbau în voie în zona parcului din faţa Catedralei Reîntregirii, iar petardele s-au făcut din nou auzite cu toate că au fost stabilite reguli precise care interziceau acţiunile de genul celor menţionate mai sus.

---

Monumentul "Horea, Cloşca şi Crişan"
      În cadrul marilor lucrări edilitare care au pregătit municipiul Alba Iulia pentru marea săr­bătoare a Zilei Naţionale a Ro­mâniei, s-a înscris şi am­plasarea mai multor monu­mente. Pe lângă busturile lui Liviu Rebreanu, Ion Agâr­biceanu, I.L. Caragiale şi George Coşbuc, în ultimul moment, sâmbătă, 29 noiembrie, s-a reuşit amplasarea unui monument consacrat lui Horea, Cloşca şi Crişan. El nu este deci, cum greşit cred mulţi dintre albaiulieni, promisul monu­ment al unirii. Amplasarea lui a fost decisă prin hotărâre de guvern, iar realizarea a stat în grija Ministerului Culturii şi Cultelor. Specialiştii ministerului sunt cei care au ales, din mai multe machete, pe cea a sculptorului Ioan Bolborea. Realizarea monumentului a costat 5 miliarde de lei. Este o operă de artă futuristă, din bronz masiv, care a stârnit deja comentariile i­ronice ale locuitorilor. Disecată, semnificaţia este profundă: un tăvălug al istoriei din măcinarea căruia puternicele personalităţi care au marcat devenirea poporului român ies întregi în evidenţă. Un tăvălug care nu-i zdrobeşte, ci, dimpotrivă, îi pune în valoare. Neobişnuiţi însă cu astfel de monumente, atât reprezentanţii administraţiei, cât mai ales cetăţenii, cărora nu li s-a oferit o astfel de interpretare a intenţiilor sculptorului, sunt nedumeriţi, unii chiar revoltaţi. Nu suntem nici noi critici de artă, dar în timp suntem siguri că şi acest monument poreclit "ma­şina de tocat" va deveni un reper al Albei Iulia.

---

      În cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 85 de ani de la Marea Unire, duminică, 24 noiembrie, la Sântimbru a avut loc, prin grija autorităţilor locale, dezvelirea bustului lui Samoilă Mârza, fotograful Unirii. Născut la 1886 la Galtiu, Samoilă Mârza a fost fotograful oficial al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, cel care ne-a lăsat majoritatea fotografiilor-docu­ment de la acest mare eveniment istoric. Consacrat de aceste fo­tografii, Samoilă Mârza a imortalizat şi aspecte din Primul Război Mondial, războiul pentru reîntregirea neamului, dar şi aspecte ale vieţii cotidiene din perioada interbelică. S-a stins din viaţă în anul 1967. (A.D.)

---

      Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 este poate cea mai importantă lecţie de hotărâre, de activism politic pentru rea­lizarea idealurilor naţiunii române. Este o lecţie din care acum, la 85 de ani de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, avem de învăţat, o lecţie la care participă în fiecare an peste trei sute de elevi, cei mai merituoşi, din toată ţara. Ei s-au reunit duminică, 30 noiembrie, la Sala Unirii, în chiar locul unde a fost semnată Rezoluţia Marii Adunări Naţionale. Ambasadori ai colegilor lor rămaşi acasă, dar cu sufletul la Alba Iulia, ei au adus din fiecare judeţ un mesaj de bucurie şi omagiu pe care l-au înmânat primarului municipiului Alba Iulia - Mircea Hava, alături de care au participat la întâlnirea cu tinerii înalţi re­prezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene precum şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului precum şi ai Inspectoratului şcolar judeţean Alba şi ai Palatului copiilor din Alba Iulia, în calitate de organizatori. Mesajele tinerilor vor rămâne, alături de Ştafetele Unirii (mesajele spor­tivilor), şi de Soliile Cetăţilor de scaun ale Moldovei şi Ţării Româneşti, în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, ca o mărturie a maturizării şi devenirii conştiinţei naţionale a românilor, acum când în faţa Ţării stau obiective importante, pentru atingerea cărora trebuie să fim uniţi şi decişi deoarece doar noi, şi nu străinii, ne putem îngriji de binele nostru.

---

      Reprezentanţii presei albaiuliene, cu foarte puţine excepţii, au avut mult de furcă cu organizatorii manifestărilor, căutând zadarnic înţelegerea forţelor de ordine. Spre deosebire de mass-media centrală, care a avut acces nelimitat, presarii locali s-au descurcat fiecare după cum i-a fost soarta, ajungând foarte greu, după îndelungi parlamentări, explicaţii şi nervi în punctele fierbinţi. Deşi au fost stabilite priorităţi prealabile, fără echivoc, acestea nu au mai fost respectate, practic, ecusonul galben care dădea dreptul persoanei acreditate să aibă acces în aşa numitele zone "zero" nu a mai avut nici o semnificaţie. Mai mult decât atât la celebrele "filtre" ziariştii "albanezi" au fost sever controlaţi, fiindu-le golite genţile, rucsacurile sau alte accesorii în văzul tuturor, având astfel de suportat o umilinţă unică. În fine, un alt moment care ne-a lăsat un gust amar şi ne-a făcut să ne simţim insignifianţi a fost cel al paradei militare, la care am putut avea acces doar graţie intervenţiilor unor colegi de la presa centrală, care se cunoşteau cu şefii forţelor de ordine. La fel de grea, dacă nu chiar imposibilă a fost şi încercarea de a culege unele impresii la cald ale înaltelor oficialităţi, cu chiu cu vai reuşindu-se o apropiere de pre­şedintele Ion Iliescu şi asta numai datorită faptului că dânsul s-a oprit înainte de plecare, câteva minute, pentru reporterii tele­viziunilor bucureştene.
    Ştim că ziariştii nu sunt priviţi întotdeauna cu ochi buni, dar parcă totuşi, ieri, ne aşteptam la un cu totul alt tratament având în vedere suprema importanţă a sărbătorii de la Alba Iulia.(R.J., A.D.T.)