În ciuda semnalelor negative pe care le-au primit în ultimele luni din partea societăţii civile, a partidelor politice româneşti şi în egală măsură, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, radicalii maghiari s-au reunit la sfârşitul săptămânii trecute la Cluj Napoca, unde au constituit Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania. Care este obiectivul principal al acestui consiliu se ştie deja foarte bine: constituirea Ţinutului Secuiesc şi obţinerea autonomiei pe criterii etnice. Cu mijloacele de atingere a ţelului n-am fost însă prea lămuriţi. Pentru că, în binecunoscutul lor stil duplicitar, fals democrat, liberal şi european, radicalii maghiari au reuşit să ne amăgească. La reuniunea de la Cluj Napoca, însă, lucrurile au fost date pe faţă, discursul preşedintelui ales al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Laszlo Tokes, fiind unul foarte abrupt şi îngrijorător. Nici mai mult, nici mai puţin, radicalii maghiari vor modificarea Tratatului de Pace de la Trianon prin care s-au trasat graniţele actuale între Ungaria şi România. Periculos, foarte periculos! Prezent la reuniunea de la Cluj Napoca, preşedintele Consiliului Naţional al FIDESZ (principalul partid de guvernământ din Ungaria) a declarat că maghiarii din Transilvania pot conta în lupta lor pentru autonomia pe criterii etnice pe sprijinul formaţiunii sale.
    Interesant este faptul că, deşi constituirea CNMT este un pericol chiar pentru UDMR, Consiliul Reprezentanţilor Unionali ai UDMR, reuniţi sâmbătă la Târgu Mureş, a decis sancţionarea lui Laszlo Tokes, dar fără excluderea lui din rândul membrilor uniunii. Desigur că decizia moderaţilor din UDMR este dictată de necesităţile electorale ale anului 2004, dar ea este de natură a încuraja acţiunile radicalilor.
    Reacţiile partidelor politice româneşti nu au întârziat să apară, fiind la fel de dure ca şi declaraţia "de luptă" a lui Laszlo Tokes. Preşedintele executiv al Partidului Democrat - Emil Boc a declarat că radicalii maghiari au trecut din domeniul politicului în cel al penalului. El a subliniat că articolul 30, aliniatul 7 din Constituţia României, interzice îndemnurile la ură naţională, rasială, incitarea la discriminare şi la separatism teritorial. Or modificarea Tratatului de Pace de la Trianon, chiar asta ar însemna. Revendicările CNMT sunt nejustificate în condiţiile în care Constituţia României cuprinde cele mai ridicate standarde în materie de protecţie a minorităţilor. Pe aceeaşi linie a penalului, primarul municipiului Cluj Napoca a depus luni o plângere penală la Parchetul Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie împotriva celor 373 de delegaţi la reuniunea de constituire a CNMT, acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, asociere în vederea comiterii de infracţiuni, propagandă în favoarea statului totalitar. La rândul său, PSD respinge categoric orice fel de tentative de autonomie pe criterii etnice. Pentru că CNMT a obţinut promisiunea fermă de sprijin din partea FIDESZ, "PSD apreciază că este necesar ca guvernul ungar să întreprindă măsurile fireşti împotriva celor care fac propagandă iredentistă şi îndeamnă la luptă interetnică." Dar PSD mai are încă nevoie de sprijinul UDMR şi de aceea premierul Adrian Năstase a propus o soluţie pentru împlinirea măcar a unei revendicări care a făcut să curgă multă cerneală: solicitarea reamplasării la Arad a statuii celor 13 generali. Numai că acum se propune un parc al reconcilierii româno-maghiare, în care să fie ridicată şi o statuie a revoluţionarilor români de la 1848. Dar reconcilierea politicienilor nu înseamnă nimic fără susţinerea ei de către populaţie. Or, ce susţinere şi ce reconciliere pot exista când spiritele sunt agitate periodic, iar măsurile coercitive se lasă destul de mult aşteptate?