O ţară poate fi bogată şi înzestrată de la Dumnezeu cu tot soiul de daruri. Cel mai de preţ dar al unei ţări este tineretul. Tinerii sunt aurul patriei, umerii de granit pe care se sprijină viitorul generaţiilor ce vor veni. Istoria ne stă mărturie nepieritoare că ideile de înnoire şi progres şi mai ales forţa lor propulsoare a sălăşluit în mintea şi-n braţele celor tineri. Ei sunt hărăziţi de la Dumnezeu cu marele curaj de a înfrunta necunoscutul, vitregia şi ironia sorţii. Înşişi marii conducători de oşti, marii savanţi ai omenirii, care au riscat să moară cu nobilul şi lucidul gând că se jertfesc pentru ţară, pentru glia, pentru ogorul, pădurea şi izvorul părinţilor lor, pentru a repara gravele greşeli ale istoriei, pentru a reînvia memoria celor care fuseseră şi ei odată tineri şi plini de vigoare, dar care acum dorm sub brazda patriei, au fost în marea lor majoritate tineri. Nu mai departe decât mândrul nostru Crai, Avram Iancu, a fost comandantul Revoluţiei de la 1848 din Transilvania la vârsta de doar 24 de ani. Exemple de acest fel pot fi date cu duiumul. Eminescu a creat "Luceafărul" la douăzeci de ani. Einstein a creat teoria relativităţii în plină tinereţe. Tinerii în general au în ei forţa de mucenicie glorioasă. Iată, zilele acestea se-mplinesc 14 ani de la revoluţia din decembrie unde mii de tineri au murit pentru libertate, demnitate, democraţie şi o viaţă mai bună.
    Din nefericire, tinerii noştri de azi se complac într-o stare de letargie, de nemulţumire pe care o afişează plictisiţi. Superflua noţiune de patrie şi patriotism a devenit o lozincă lipsită de conţinut, pentru că prea i s-au tocit zimţii în şedinţe şi sforăieli declamative uteciste, comuniste şi neocomuniste. Sintagmele de patrie şi patriotism nu mai spun niciunui tânăr nimic pentru că România de azi e o ţară a sărăciei, a corupţiei şi jafului. Nimeni nu întinde o mână celor tineri care vor să muncească. Posturile sunt negociate politic. Un biet învăţător se căzneşte în vârful unui deal să-i înveţe pe copii să scrie şi să citească în nişte şcoli neîncălzite şi ia trei milioane şi ceva pe lună. Mulţi termină o facultate şi nu au loc de muncă. Politichia a distrus noţiunea de ideal, de speranţă. Un profesor de liceu îmi spunea că a făcut un chestionar în clasa al cărei diriginte era şi, la întrebarea: ce e patria pentru voi?, unul i-a răspuns că e o ţară de hoţi şi de vampiri. Nu le rămâne acestor tineri decât să se drogheze, să se prostitueze, să fure, să cerşească sau dacă au niţel curaj să ia drumul Occidentului pentru cele mai umilitoare munci.
    Nu se simte nici cel mai mic suflu că avem o armată de studenţi, că avem organizaţii, asociaţii de tineret, care să se constituie într-o forţă de care puterea să ţină seama. Dimpotrivă, mulţi din cei ce fac parte din organizaţiile de tineret ale partidelor se duc acolo pentru funcţii, pentru chermese şi voiajuri în străinătate. Am văzut, de curând, la emisiunea "Naşul" un tocşou în care se aflau faţă în faţă alături de moderator doi tineri isteţi: Victor Ponta, preşedintele Organizaţiei tinerilor social democraţi şi Adrian Cioroianu, istoric şi consilier al preşedintelui PNL, Theodor Stolojan. Dacă liberalul a încercat să spună ce fel de mesaj trebuie adresat tineretului din România, Victor Ponta a citat din programul partidului, secţiunea pentru tineret, ba mai mult a adus în discuţie aspecte din viaţa intimă a colegului său de dezbatere. Una peste alta, Ţăndărică ăsta de la PSD se umfla în pene că vor da tineretului locuinţe, burse, cămine studenţeşti şi-n plus de asta ne-a creat senzaţia că e un Adrian Năstase în devenire, adică emfatic şi arogant. Dacă tinerii noştri vor lua un astfel de model, halal democraţie română!