Am mai scris despre donaţia pe care a făcut-o dl. Ioan B. (un albaiulian stabilit în Canada), în perioada sărbătorilor, unui număr de cinci familii nevoiaşe din judeţul Alba (o sumă de bani pe care dânsul o consideră mai mult simbolică, deşi aceasta a reprezentat "salvarea" bieţilor oameni în pragul Crăciunului). Din discuţia purtată cu dânsul, cu prilejul efectuării donaţiei, am dedus că sprijinul românilor-canadieni nu se va opri aici, dl. B. exprimându-şi intenţia de a aduce la cunoştinţa comunităţii româneşti din Canada anumite cazuri de-a dreptul disperate, din ţara noastră, în scopul obţinerii unui ajutor bănesc. Lăudabilă această intenţie, care demonstrează că românii ce au părăsit ţara au rămas români şi nu au uitat niciodată de unde au plecat...
    Plecarea familiei B. în Canada a fost o adevărată aventură, în anul 1988. Era cea mai restrictivă perioadă a regimului Ceauşescu (în ceea ce priveşte deplasările în străinătate), dar dl. B. a avut şansa să le facă diverse mici servicii "mahărilor" de pe la PCR şi Securitate, deoarece muncea ca vopsitor auto. După îndelungi demersuri şi rugăminţi a obţinut o viză pentru Franţa. A plecat împreună cu soţia şi cu fetiţa (care avea pe atunci doar 6 ani), iar odată ajuns în Germania şi-a luat destinul în mâini şi şi-a căutat de lucru. După un timp a ajuns în Canada şi s-a stabilit la Toronto. Acolo a primit, în decembrie 1989, vestea schimbării de regim din România. În luna martie 1990 era deja înapoi, în ţară. Dar nu a rămas aici, pentru că lucrurile nu se aşezaseră încă. Şi-a continuat viaţa şi activitatea la Toronto, revenind în Alba Iulia natală în fiecare an de atunci încoace. La Toronto există o puternică şi numeroasă comunitate românească, după cum ne-a declarat dânsul, peste 50.000 de persoane, care nu numai că ţin legătura permanent şi se ajută reciproc acolo, printre străini, dar nu i-au uitat nici pe cei de acasă.
    În fiecare an, la Toronto se organizează "Balul strugurilor" (în luna octombrie), la care participă două - trei sute de familii, prilej cu care se strâng fonduri pentru diferite lucrări în beneficiul comunităţii româneşti. (Astfel de manifestări au făcut posibilă organizarea unei aşa-zise "şcoli de duminică", unde copiii învaţă tot ceea ce trebuie să ştie despre rădăcinile lor româneşti). De asemenea, la Toronto există şi o biserică ortodoxă foarte veche, cu hramul "Sf. Gheorghe", amenajată pentru prima dată de legionarii români fugiţi din ţară în anii '50-'60. Odată cu creşterea numărului de români, aceasta a fost an de an îmbunătăţită şi înfrumuseţată. Mai mult chiar, au fost construite încă trei biserici ortodoxe, deoarece cea veche devenise neîncăpătoare (de Înviere şi de Crăciun, la vechea biserică vin trei-patru mii de români!). Uneori, duminica, enoriaşii de la "Sf. Gheorghe" fac donaţii de peste 500 de dolari, din care, de asemenea, se fac investiţii în beneficiul comunităţii. Desigur, şi acolo viaţa e grea. Se munceşte mult pentru bani, cheltuielile sunt mari, dar în fiecare an românii-canadieni găsesc resurse pentru a-i ajuta şi pe cei mai nevoiaşi dintre nevoiaşii români de acasă, din România. Aflând acest lucru, i-am propus d-lui B. să-i aduc la cunoştinţă unele cazuri de-a dreptul disperate, dintre cele cu care ne-am confruntat adesea de-a lungul timpului (de pildă cazurile unor copii ce trebuie operaţi în străinătate, în condiţiile în care familiile lor n-au nici măcar banii de drum!). Ştiind că sunt zeci (poate sute) de români din judeţul Alba stabiliţi numai în Toronto, ne-am gândit că în urma unor apeluri făcute în bisericile ortodoxe de acolo, s-ar putea obţine sprijin pentru copiii a căror viaţă depinde de operaţiile efectuate în străinătate. În acest context, dl. B. a afirmat că există o modalitate chiar mai eficientă de a face publice unele cazuri dis­perate: publicarea unor apeluri în săptămânalul de limbă română "Faptul divers", ce apare în Canada în zeci de mii de exemplare.
    Nu am fi revenit asupra gestului umanitar al d-lui B., şi asupra discuţiei pe care am purtat-o cu dânsul, dar am dorit să de­mon­străm că, deşi se tot vorbeşte despre dezrădăcinarea celor plecaţi în străinătate şi despre lipsa de solidaritate a românilor aflaţi pe alte meleaguri, realitatea este alta: românii formează azi comunităţi puternice, nu au uitat niciodată de unde au plecat şi vor fi în­totdeauna români, oriunde s-ar afla. Le mai lipseşte, poate, doar mândria de a aparţine acestui neam, dar pentru asta lucrurile ar trebui să evolueze altfel aici în ţară: mai repede, spre bine!

---

    Sâmbătă s-au împlinit 131 de ani de la naşterea lui Iuliu Maniu, unul dintre artizanii Marii Unirii de la Alba Iulia. Din păcate, acest moment a trecut neobservat în judeţul Alba, semn că ştim să ne preţuim eroii doar de Ziua naţională. Excepţia a reprezentat-o ca în fiecare an, PNŢCD Alba, care a organizat o dezbatere pe tema vieţii şi drumului politic al marelui Iuliu Maniu. Preşedintele PNŢCD Alba, Vasile Voicu Bora, ne-a declarat că nu s-a primit nici un semn de la autorităţi sau alte forţe politice că ar fi fost organizate alte acţiuni care să marcheze acest eveniment.(F.R.)

---

    Zăpada căzută în ultimele zile şi temperaturile normale pentru această perioadă a anului favorizează o recoltă bună în vara anului 2004. Condiţiile climatice de la însămânţare şi până în prezent sunt satisfăcătoare, atât din punct de vedere al precipitaţiilor, cât şi al temperaturilor cu valori ce se încadrează în media multianuală. Stratul de zăpadă asigură o "plapumă pentru iarnă" la toate culturile înfiinţate în toamna anului trecut. (A.D.T.)

---

    O acţiune organizată şi desfăşurată de agenţii Serviciului Poliţiei Rutiere Alba în week-end-ul trecut s-a soldat cu aplicarea a 40 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 31,3 milioane de lei. Au fost reţinute 6 certificate de înmatriculare din cauza defecţiunilor tehnice depistate la autoturismele verificate în trafic, iar 20 de şoferi au fost amendaţi pentru neportul centurii de siguranţă. Au mai fost amendaţi 3 pietoni şi un biciclist. (N.I.T.)

---

    Se vorbeşte mult în ultima vreme despre politica de egalizare a şanselor, mai ales în rândurile copiilor şi ale celor tineri. Din nefericire, de cele mai multe ori, una se vorbeşte şi alta se face. Pentru că astăzi, în era informatizării, un copil care nu are acces la calculator de la cea mai fragedă vârstă, porneşte cu un handicap serios în viaţă. Iar aceasta este situaţia a numeroşi copii din zona rurală, care sunt defavorizaţi din start, chiar dacă sunt la fel de dotaţi şi de talentaţi ca şi cei de la oraş. (Şi cine poate şti în ce pui de moţ, care n-a văzut calculator în viaţa lui, zace, poate, un geniu al informaticii, sau al altui domeniu spre care şi-ar descoperi înclinaţia dacă ar avea la îndemână informaţii la zi?) Iată, însă, că în lipsa unei politici guvernamentale care să aibă drept scop principiul "nici o şcoală românească fără calculator", profesorii şi învăţătorii din mediul rural fac tot ce pot (relaţii, rugăminţi, strângeri de fonduri) pentru a obţine dotarea minimă a sălilor de clasă. (Aceasta în condiţiile unei salarizări ca vai de lume!)
    Dar există şi cazuri fericite, cum este cel al învăţătoarei Melinda Mulea, de la Gârbova de Sus, şi al celor 12 elevi de la Şcoala generală cu clasele I-IV, din localitate. Aceştia au primit, recent, un calculator de la preşedintele Fundaţiei "PAEM", din Alba Iulia, dl. Voicu Vasile Bora, preşedintele PNŢCD Alba, care a aflat întâmplător că micuţii gârboveni au nevoie de şansa cuvenită oricărui copil. Am aflat acest lucru chiar de la cei mici, care au trimis pe adresa redacţiei noastre o impresionantă scrisoare de mulţumire (fără nici o greşeală gramaticală, dovedind că meritau acest cadou!). (I.H.)

---

    Ca la fiecare început de nou an, consilierul judeţean Liviu Stoica a făcut lăudabile gesturi umanitare pentru o serie de familii nevoiaşe din judeţul Alba. Concret, din contribuţia sa personală dar şi cu ajutorul unor sponsori generoşi, domnia-sa a donat unor familii din Alba Iulia şi din Blaj mai multe pachete conţinând alimente şi îmbrăcăminte, dar şi bani pentru ca aceştia să-şi poată achita diversele cheltuieli legate de întreţinerea locuinţelor.(R.J.)