Nu mai există nici o îndoială că fenomenul de dificultate socială este într-o continuă creştere, afectând în primul rând copiii. Şi pen­tru că minorii sunt atât de expuşi la sărăcie, mizerie, foame, boli spe­cifice pauperizării, promiscuităţii şi lipsei de igienă elementară, asupra lor s-a îndreptat cu prioritate atenţia legiuitorilor, din 1990 şi până în zilele noastre. Din nefericire, după obişnuitele bâlbâieli şi orbecăieli, când s-a ajuns în sfârşit la o formulă legislativă adecvată, când cadrul legal permite intervenţia eficientă şi trasează clar obli­gaţiile instituţiilor cu atribuţii în domeniu, observăm că... fenomenul este încă departe de a fi diminuat, măcar. Preocupare, chipurile, există la toate nivelurile, căci programele, strategiile, proiectele, mo­nitorizările, evaluările, consilierile, sprijinul, intervenţiile etc., curg din toate părţile şi arată bine... pe hârtie. Dar în spatele unor fraze pom­poase şi kilometrice, care definesc obiective şi scopuri nobile, se poate ghici adesea cel mai crud dezinteres din partea instituţiilor şi autorităţilor. Astfel, în munca de prevenire a abandonului şi insti­tu­ţionalizării minorilor, de pildă, care este primul pas în pregătirea unei generaţii viitoare sănătoase din punct de vedere medical şi social, disfuncţionalităţile şi lipsa de colaborare dintre factorii impli­caţi fri­zează reaua voinţă şi sfidează legea.
    În 1997 s-au înfiinţat în toate judeţele aşa zisele direcţii pentru pro­tecţia drepturilor copilului (subordonate azi, prin ANPCA, Mi­nis­terului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei), care au avansat sub­stanţial în rezolvarea problematicii copilului în dificultate. Şi, cu toate acestea, fenomenul este într-o creştere îngrijorătoare. De ce? Pen­tru că DGPDC-urile nu sunt nişte "mafalda" judeţene, care să poată acoperi toată plaja uriaşă a problematicii, în condiţiile în care există interconexiuni ale acesteia cu problematica ce intră în alte sfere de atribuţii, ale altor instituţii, subordonate altor ministere. Iar în condi­ţiile în care acestea nu colaborează, eradicarea fenomenului este a­proape imposibilă. Iată care sunt aceste instituţii şi ministere: direcţiile de sănătate publică (Ministerul Sănătăţii) şi structurile medicale (medici de familie, cadre medicale din maternităţi etc.); inspectoratele şcolare judeţene (Ministerul Educaţiei) şi structurile din învăţământ (cadrele didactice); autorităţile publice locale (primă­riile) şi personalul social local. Subliniez, deşi au responsabilităţi clare, prin lege, toate acestea aşteaptă de la DGPDC-uri să intervină şi "să rezolve" cazurile de copii în dificultate, fără ca măcar să comunice despre astfel de cazuri identificate în sfera lor de a­tribuţii. După modelul "eu ştiu ce se petrece la mine în ogradă, dar aştept să intervii tu şi e treaba ta de unde afli ce se întâmplă, că eu n-am chef să-ţi spun nimic!".
    Despre obligaţiile DSP şi ISJ vom discuta cu altă ocazie, şi veţi vedea cum se "fac că plouă" în judeţul Alba. Astăzi ne vom ocupa de administraţia publică locală, care ar trebui să intervină prima, pe principiul descentralizării. Încă din martie 1999, prin HG nr.117, "Serviciile de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor locale de pe teritoriul judeţului în care funcţionează serviciul public specializat pentru protecţia copilului (...) sunt OBLIGATE (!!!) să asigure serviciului public specializat pentru protecţia copilului spri­jinul necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin". Clar, nu? Dar, la români, legea e una iar aplicarea ei e alta! Căci în ciuda legii, foarte puţine primării conlucrează cu DGPDC Alba. Pentru a-şi asigura şi mai mult colaborarea primăriilor, DGPDC Alba a încercat să încheie recent nişte convenţii de cooperare cu toate primăriile judeţului. Rezultatul: 33 de convenţii semnate, 3 convenţii nesem­nate şi... 40 fără răspuns. Aşa, pur şi simplu fără răspuns! Redăm mai jos această "listă a ruşinii", lista primăriilor care nici măcar nu s-au ostenit să răspundă acestui demers făcut ÎN LITERA ŞI SPIRITUL LEGII! Cele trei care au refuzat să semneze sunt Aiud (fără a preciza motivul), Cugir (primarul consideră că acolo există deja servicii comunitare şi în parte are dreptate, căci acolo desfăşoară o intensă activitate Asociaţia "Sprijiniţi copiii") şi Noşlac (pe motiv că în comuna respectivă nu există personal de spe­cialitate). Iar cele care nici măcar nu au catadicsit să răspundă sunt următoarele: Alba Iulia, Albac, Almaşu Mare, Avram Iancu, Blan­diana, Bucium, Cenade, Cergău, Ceru Băcăinţi, Cetatea de Baltă, Câlnic, Ciuruleasa, Crăciunelu de Jos, Doştat, Galda de Jos, Gâr­bova, Horea, Întregalde, Jidvei, Lunca Mureş, Lupşa, Mihalţ, Mogoş, Ocna Mureş, Pianu, Poşaga, Râmeţ, Roşia Montană, Sălciua, Săsciori, Sebeş, Sântimbru, Şona, Şpring, Şibot, Stremţ, Teiuş, Valea Lungă, Vinţu de Jos şi Zlatna.
    În acest context, ar fi bine de aflat câţi copii proveniţi din lo­calităţile respective există acum în sistemul de protecţie, tocmai pentru că identificarea dificultăţii în care se aflau nu a fost făcută la timp, la nivel local? Câţi copii au fost despărţiţi de părinţi şi de fraţi, şi au ajuns în "orfelinate" ca să nu-şi mai revină niciodată din punct de vedere psihic şi afectiv? Mai mult chiar, câţi au luat drumul stră­inătăţii din 1999 până acum, graţie "interesului" primarilor res­pectivi?

---

    Agenţia pentru Dezvoltare Regională CENTRU va organiza la Alba Iulia, astăzi, la Hotel Parc, începând cu ora 11.00, lansarea în Re­giunea Centru a schemei de finanţare «Investiţii în dezvoltarea resur­selor umane» din cadrul Programului PHARE 2002 - CES.
    În cadrul acestei scheme de finanţare, Regiunea Centru benefi­ciază de 2.870.400 EURO destinaţi organizaţiilor neguvernamentale, instituţiilor de învăţământ, instituţiilor publice şi firmelor interesate de cele două priorităţi ale schemei de finanţare, respectiv prioritatea 1 - "calificarea şi recalificarea forţei de muncă pentru a răspunde mai bine nevoilor în evoluţia de pe piaţa forţei de muncă" şi prioritatea 2 - "intensificarea măsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru stimularea ocupării forţei de muncă".
    Valoarea finanţării ne­rambursabile pentru un proiect individual se va încadra între 15.000 EURO şi 75.000 EURO. Finanţarea neram­bursării nu poate depăşi 80% din costurile totale eligibile ale pro­iectului. Fiecare solicitant trebuie să contribuie cu cel puţin 20% din bugetul proiectului, în numerar. Termenul limită de depunere a ce­rerilor la ADR Centru este 8 aprilie 2004, ora 16.00.
    Fondurile alocate acestei scheme însumează 16 milioane EURO. Linia de finanţare este desfinată sprijinirii proiectelor de dezvoltare din Zona IX industrial - extractivă a Munţilor Apuseni şi Zona XI de industrie complexă a Transilvaniei Centrale aprobate prin HG nr. 399/2001. Componenţa de resurse umane vizează dezvoltarea capa­cităţii forţei de muncă încât să se poată adapta mai uşor la schim­bările structurale din mediul economic, ne-a informat directorul ADR Centru, Simion Creţu.
    Informaţii suplimentare se pot obţine de la ADR Centru, str. De­cebal nr. 12, Alba Iulia, judeţul Alba. Telefon 0258/818616, fax 0258/818613; e-mail:officeâ adrcentru.ro

---

    Serviciul Poliţiei judiciare l-a identificat şi reţinut pe Gheorghe Stoica, de 50 de ani, din Alba Iulia, care se sustrăgea de la exe­cutarea unei pedepse. Pe numele acestuia fusese emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, emis de Tribunalul Alba. Bărbatul a fost introdus în arestul IPJ Alba.(F.R.)

---

    În cadrul Conferinţei judeţene a PSD Alba, pe lângă cel mai aşteptat moment, cel al alegerii preşedintelui, ordinea de zi a mai cuprins şi completarea Consiliului judeţean al PSD cu 12 noi mem­bri, astfel că acum, acest organism cuprinde 217 persoane. Cei 12, care au fost aleşi cu o largă majoritate sunt: Ioan Andrei, Ioan Flo­rea, Ioan Filimon, Georgiana Jurcă, Iulia Tarcu, Dumitru Bobar, Cornel Dârjan, Ladislau Koble, Traian Petrinca, Maria Albu, Nicolae Morar, Maria Gog. De asemenea au mai fost completate Comisia judeţeană de arbitraj cu Nicolae Conţan şi Comisia judeţeană de control financiar cu Ileana Ion - preşedinte şi Ioan Virag - secretar. (R.J.)

---

    În urma unei sentinţe penale a Tribunalului Alba, poliţiştii din Teiuş l-au identificat şi reţinut pe minorul Anghel Mailat, de 15 ani, autorul unei tâlhării. Minorul a fost depus pentru o perioadă nede­terminată în centrul de reeducare de la Găeşti.(F.R.)