"Bărbat, 38 de ani, grupa A II, donez urgent un rinichi". Se nu­meşte Remus Balea şi este din satul Trişoreşti, numărul 19, co­muna Bistra, Munţii Apuseni. Ne-a contactat şi ne-a spus că să­răcia extremă în care se zbate, atât el cât şi mama lui paralizată, pe pat, l-a determinat să apeleze la acest gest extrem. "Să spuneţi că am analizele la zi şi sunt sănătos la rinichi", ne-a asigurat Balea. Ne-a mai spus că el şi mama lui beneficiau de ajutor pentru per­soanele cu handicap, de la Alba Iulia, însă din acest an le-au fost tăiate pensiile. Au fost trecuţi pe listele beneficiarilor de ajutor so­cial, acordat de Primăria Bistra. Dar banii nu vin întotdeauna la timp pentru că bugetul propriu al Primăriei Bistra este destul de mic. "Îşi mai face unul sau altul milă de noi, cu câte o pâine", ne spune Balea. Copleşit de sărăcie, el a ales alternativa de a rămâne fără o bucată (sănătoasă) din corpul lui, conştient fiind că pe lumea asta există foarte mulţi oameni cu bani dar care nu au sănătate...
    Sărăcia extremă îi determină pe români să facă gesturi disperate. Sunt din ce în ce mai mulţi oameni care îşi scot la vânzare organele prin anunţurile de mică publicitate, în ziare sau pe Internet. Un studiu realizat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei arată că nu mai puţin de 40.000 de bolnavi din Europa de Vest aşteaptă un rinichi pentru transplant, dintre care între 15 si 30 % ar putea muri înainte de a primi organul. Perioada medie de aşteptare pentru un rinichi este de trei ani, dar se preconizează că, până în 2010, va ajunge la zece ani. Pacienţii disperaţi sunt dispuşi să plătească zeci de mii de EURO şi să rişte orice pentru a-şi salva vieţile. În ţările sărace din Europa de Est şi Sud-Est, cum ar fi Estonia, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, România, Moldova şi Ucraina pot fi găsiţi cu uşurinţă donatori, care pentru sume relativ mici sunt dispuşi să-şi vândă organele.
    Pentru a combate traficul cu organe, conducerea Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj a instituit deja restricţii. Medicii clujeni nu mai acceptă să transplanteze rinichi de la donatori vii, decât în cazul în care donatorul şi primitorul sunt rude sau prieteni vechi. Mai mult, pacienţilor li se cere să semneze în faţa unui notar o declaraţie prin care să certifice că donatorul nu a primit bani în schimbul organului. Procedura se încheie cu o declaraţie dată în faţa Comisiei de Etică a Institutului de Transplant din Cluj Napoca.

---

    Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat ieri asupra cererii Minis­te­rului Transporturilor şi a decis suspendarea grevei. Acum sindicatele analizează posibilitatea de a acţiona penal administraţia căilor ferate pentru încălcarea instrucţiunilor de circulaţie. Voicu Sala, liderul Fe­de­ratiei Mecanicilor de locomotivă, a declarat că administraţia a dis­pus introducerea unor trenuri suplimentare faţă de cele negociate şi a pus în pericol siguranţa circulaţiei prin prelungirea timpului normal de lucru pentru mecanicii care au condus trenurile respective. După decizia instanţei, mecanicii de locomotivă au fost obligaţi să re­în­ceapă lucrul.(F.R.)

---

    Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a declarat pentru ziarul "UNIREA" că dacă echipa fanion a judeţului se va menţine în primul eşalon la sfârşitul acestui retur, atunci albaiulienii vor avea toate şansele să vizioneze meciurile de pe teren propriu din sezonul 2004-2005 în nocturnă. Primarul s-a consultat la Timişoara cu re­prezentanţii administraţiei publice locale, care au reuşit montarea noc­turnei în doar două săptămâni. Preţul unei asemenea investiţii ar fi de circa 1 milion de Euro, dar Mircea Hava crede că o colaborare cu celebra firmă "Luxten" va permite o rambursare a banilor pe o perioadă de până la 10 ani. Interpelat asupra ultimelor evoluţii de pe banca tehnică uniristă, primarul Hava a declarat că nu doreşte să se pronunţe, lăsând rezolvarea acestei probleme pe seama conducerii clubului. "Noi dorim să susţinem în continuare echipa, aşa cum am făcut-o până acum, şi să punem la punct stadionul", a mai spus Hava. Iar cârcotaşilor care se tot plâng că banii contribuabilului se duc la fotbal le reamintim că acest fenomen a ajuns o adevărată indus­trie nu numai la noi, ci în întreaga lume. Autorităţile locale susţin fotbalul şi în Spania şi Franţa, ca să dăm numai două exem­ple. La Oradea, Bacău şi Timişoara, autorităţile locale şi judeţene investesc zeci de miliarde de lei. Cine crede că o echipă de Divizia A se poate ţine din vânzarea de seminţe şi de tricouri se înşală. Se tot vorbeşte de câţi bani se duc la fotbal, dar nimeni nu vorbeşte de notorietatea pe care au adus-o oraşului jucătorii Unirii. O publicitate bună, pentru că Alba Iulia a ajuns un reper pe harta ţării.

---

    Încă nu s-au stins ecourile înfrângerii pe care Poli Timişoara a ad­ministrat-o FC Unirea, că principalul susţinător al fotbalului alba­iu­lian, am numit Consiliul local Alba Iulia, a şi aprobat încheierea unui contract de finanţare a programelor sportive ale FC Unirea pe anul 2004. Suma alocată este de 1,5 miliarde de lei, dar, în lumina fap­telor de anul trecut (când suma totală s-a ridicat la 8,3 miliarde de lei) putem crede că acesta este doar începutul. Consilierii locali au arătat astfel că nu se "supără pe sat" aşa cum a făcut-o antrenorul Au­rel Şunda, care la prima observaţie negativă primită a şi ameninţat că-şi ia jucăriile şi pleacă. După râvna cu care sprijină FC Unirea, să nu uităm că CL Alba Iulia şi Primăria Alba Iulia au în sarcină şi repa­rarea stadionului "Cetate", aproape că ne pare rău că domnii consi­lieri locali nu se pricep să şi antreneze echipa. Aşa am fi scuţiţi de emoţii! Lăsând gluma la o parte, să spunem că s-a decis că suma de 1,5 miliarde alocată acum reprezintă ultimii bani pe care FC U­nirea îi mai primeşte de la bugetul local, în condiţiile în care nu se constituie mult dorita de consilierii locali şi evitată de conducerea FC Unirea, societate pe acţiuni.

---

    *Prefectul judeţului, Liviu Mugurel Sârbu, va fi alături de familiile îndurerate care au avut de suferit de pe urma atentatelor din Spania. Domnia sa va lua parte la înmormântarea lui Alexandru Horaţiu Suciu, 19 ani, din municipiul Blaj şi la cea a lui Ştefan Modol, 44 de ani, tatăl a trei copii, din oraşul Teiuş. Ceremoniile funerare vor avea loc cel mai probabil în ziua de vineri, 19 martie 2004, iar prefectul Liviu Mugurel Sârbu ne-a declarat că va oferi un ajutor financiar în valoare de 10 milioane de lei fiecărei familii îndoliate. (A.D.T.)
    *Consiliul judeţean Alba va aloca din fondul de solidaritate suma de 10 milioane de lei pentru fiecare din cele două familii din judeţul nostru care au suferit pierderi irecuperabile în urma atentatelor din Spania. Aşa cum v-am mai informat, în actele teroriste de la Madrid, au decedat Ştefan Modol şi Horaţiu Alexandru Suciu, din Teiuş şi respectiv Blaj. Preşedintele Consiliului judeţean, Eugen Popa, va par­ticipa la înmormântarea lui Ştefan Modol, iar un alt reprezentant al CJ va fi prezent în aceeaşi zi la Blaj, la înmormântarea lui Ale­xandru. Familiile victimelor vor mai primi un ajutor din partea gu­ver­nului, de 300 de milioane de lei.(F.R.)

---

    Consilierii judeţeni urmează să aprobe trecerea fostului spital ORL de pe strada Nicolae Titulescu din Alba Iulia, din domeniul pu­blic al judeţului, în domeniu privat. Imobilul respectiv a fost naţio­nalizat abuziv, iar moştenitorii fostului proprietar au depus notificare de retrocedare. Întrucât bunurile care aparţin domeniului public sunt inalienabile şi nu pot fi înstrăinate, pentru a soluţiona cererea de res­tituire a imobilului se impune trecerea acestuia din domeniul public al judeţului în cel privat.(F.R.)

---

    Consiliul judeţean Alba urmează să supună aprobării în prima şe­dinţă convenţia de cooperare dintre DGP DC Alba şi fundaţia "Hope and homes for children" România. În urma acestei cooperări se în­cearcă rezolvarea problemelor celor 79 de copii de la Centrul de plasament Abrud şi a celor 119 de copii de la Sâncrai, instituţii care vor fi închise sau reorganizate.(F.R.)