Bisericoşi cum îi ştim, liderii PSD nu numai că au lansat acţiu­nea "Solidaritate socială în preajma Paştelui", dar le-au adresat şi adversarilor politici un apel la... iubire, solicitând abandonarea pole­micii şi a disputelor politice "într-un interval care să fie unul al re­con­cilierii, al bunei înţelegeri şi de pace sufletească". Năpădit de iubire şi de spirit creştin, PSD-ul central a folosit propriul exemplu pen­tru a-şi convinge adversarii să renunţe la ostilităţi. Prin urmare, Centrul s-a apucat de pupat acolo unde scuipase în urmă cu câteva zile şi anume în obrazul gros al unora dintre baronii locali pe care i-a suspendat din funcţii pe motiv că partidul nu se poate prezenta în alegeri cu astfel de candidaţi corupţi. Primul care a cedat a fost e­vla­viosul Cozmâncă, preşedintele executiv al PSD. Astfel, pentru a-l asigura pe Bebe Ivanovici că partidul nu îl împiedică să candideze, el s-a dus personal până la Ilfov. La rândul lui, Viorel Hrebenciuc a­proape că şi-a cerut iertare faţă de Raul Bobeanu, suspendatul de la Neamţ. Culmea ridicolului - adică pardon, a grijii creştineşti - a a­tins-o Acsinte Gaspar care a pretins că înlocuirea lui Iulian Comă­nescu de la Vâlcea s-a produs din motive de sănătate şi nu de imo­ralitate. În favoarea lui Mischie a intervenit Delegaţia Permanentă a PSD Gorj care, fără să aştepte verdictul PNA în privinţa baronului, l-a înfipt pe acesta în fruntea listei pentru Consiliul judeţean. Faptul că Parchetul din Craiova s-a autosesizat luni şi în cazul vânzării de către primărie, la un preţ derizoriu, a unui spaţiu în care firma soţilor Mischie şi-a amenajat o tipografie, n-a deranjat evident pe nimeni. Ba dimpotrivă, Florin Cârciumaru, primarul din Târgu Jiu, a afirmat că, în cazul în care PNA va finaliza rapid cercetarea lui Mischie, respectivului i s-ar putea retroceda postul de preşedinte al PSD Gorj. Nici Toni Greblă, fostul prefect de Gorj, n-a fost lăsat de iz­belişte. Însuşi Ioan Rus, ministru de Interne şi vicepreşedinte al PSD, a anunţat luni că Greblă va deveni consilierul său personal în­trucât "are experienţă în administraţia publică locală şi în activitatea diplomatică, lucrând o perioadă la Geneva". Care va să zică, nimic nu se pierde, totul se transformă căci ar fi păcat să se renunţe la nişte cadre valoroase numai pentru că au fost amestecate în afaceri "controversate". Aşa că reabilitarea baronilor continuă în ritm alert.
    Cam în acelaşi ritm se duc de râpă şi speranţele românilor pri­vind starea naţiunii şi situaţia corupţiei. Un recent sondaj realizat de CURS la cererea Uniunii Naţionale a Patronatelor din România de­mon­strează din plin acest lucru. Astfel, trei sferturi dintre locuitorii din mediul urban consideră că România este măcinată de corupţie, sărăcie şi nesiguranţă. Acelaşi procentaj crede că Guvernul susţine cu precădere firmele private în care sunt implicate rude ori prieteni de-ai demnitarilor sau care sponsorizează partidul aflat la putere. Nouă români din zece sunt de părere că în actualul Guvern există multă şi foarte multă corupţie, iar două treimi din cetăţeni nu au în­credere în procesele judecate în ţară. Invitaţi să caracterizeze si­tuaţia actuală din România, 25% dintre cei intervievaţi au optat pen­tru cuvântul "corupţie", alţi 25% pentru sărăcie, 15% pentru nesi­gu­ranţă iar 10% au ales cuvântul "dezastru".
    Grele cuvinte, albastră situaţie. Noroc cu IMAS-ul cancelarului A­lin Theodorescu, care a scos pe mânecă un sondaj de toată fru­museţea ce creditează PSD-ul cu 51% din voturile celor care s-ar prezenta la urne, dacă duminică ar avea loc alegeri. Deşi au o pă­rere foarte proastă despre guvern, 48% dintre români şi l-ar dori preşedinte pe Adrian Năstase. De ce românii, nemulţumiţi până la dis­perare de soarta lor, s-ar repezi să-i realeagă pe actualii con­ducători rămâne un mare mister, dacă nu punem la socoteală im­potenţa atribuită opoziţiei şi cu rost şi fără rost, în condiţiile în care accesul acesteia la posturile de radio şi televiziune este boicotat sistematic. Obstacolele sunt îndepărtate mai ales când e rost de (fa­bricat) ştiri negative, de natură să compromită opoziţia sau să-i bagatelizeze acţiunile. Nu-i vorbă că şi ea îşi dă destul cu stângu'n dreptu', dar asta-i deja o altă poveste.