Foarte multe persoane au ţinut să-l întâmpine, ieri, pe preşe­din­tele României Ion Iliescu în faţa Casei de Cultură "Lucian Blaga" din Sebeş, primul popas al domniei sale din cadrul unei vizite de o zi efectuată în judeţul Alba. La sosirea înaltului oaspete de la Cotro­ceni, au fost prezenţi prefectul Mugurel Sârbu, preşedintele CJ Alba, Eugen Popa, primarul Sebeşului, Alexandru Dăncilă, precum şi alte oficialităţi din viaţa politică judeţeană. Preşedintele României a avut parte de o primire foarte călduroasă şi la propriu şi la figurat, iar, la un moment dat, o persoană din mulţime i-a adresat întrebarea: "D-le preşedinte vă mai aduceţi aminte de mine?", Ion Iliescu întreţinându-se apoi cu acesta preţ de câteva minute. Apoi, suita prezidenţială s-a deplasat către locul de desfăşurare a lucrărilor celei de - a patra ediţii a Sesiunii tehnico - ştiinţifice "Profesor Dorin Pavel - fondatorul hidroenergeticii româneşti", unde preşedintele României a primit din partea primarului Alexandru Dăncilă distincţia de cetăţean de onoare al municipiului Sebeş. Principalul punct de atracţie l-a constituit fără doar şi poate alocuţiunea rostită de preşedintele Ion Iliescu care a adus un emoţionant şi elocvent elogiu marelui profesor Dorin Pavel, întemeietorul hidroenergeticii româneşti. De altfel, domnia sa a fost cu ceva timp în urmă studentul şi colaboratorul renumitului inginer hidroenergetician şi a îmbrăţişat specialitatea distin­sului său pre­cursor. Alte alocuţiuni au mai fost susţinute de către Mihai Mihăiţă - preşedintele Asociaţiei Generale a Inginerilor din Romania, Radu Ioan Muntean - rectorul Universităţii Tehnice Cluj Napoca, Traian O­prea - directorul SC Hidroelectrica şi prefectul Mugurel Liviu Sârbu.
    În continuare, Ion Iliescu a vizitat unul dintre cele mai importante obiective de investiţii străine realizate vreodată în judeţul Alba şi anume SC "Holzindustrie Schweighofer" din Austria. La început, pre­şedintele României împreună cu patronul societăţii şi amba­sa­dorul Austriei la Bucureşti a tăiat panglica inaugurală după care s-a trecut la vizitarea propriu-zisă a platformei industriale. Ion Iliescu s-a arătat impresionat de dotările existente şi a apăsat butonul de por­nire al liniei tehnologice din hala de producţie. De menţionat faptul că investiţia austriacă se ridică la aproximativ 64 de milioane de euro şi se vor crea la Sebeş, până la sfârşitul anului 2005, 700 de noi locuri de muncă. Vizita la societatea austriacă s-a încheiat cu plantarea de către preşedintele Iliescu a unui puiet de stejar în spa­ţiul verde din apropierea pavilionului. Următorul popas prezidenţial a fost Casa memorială "Lucian Blaga" din Lancrăm, iar apoi Ion Ili­escu a participat la slujba religioasă oficiată în memoria lui Dorin Pavel de către IPS Andrei la biserica din aceeaşi localitate.
    Partea a doua a vizitei a fost dedicată municipiului Alba Iulia, un­de preşedintele României a ajuns în jurul orei 14.30. După o pauză de aproximativ 2 ore, Ion Iliescu a participat la Universitatea "1 De­cembrie 1918" la lansarea volumului care îl are în prim - plan pe domnia sa: "Marele şoc din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu".
    D-l Iliescu a fost primit în acordurile vibrante ale imnului Gau­deamus în Aula Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii "1 De­cembrie 1918" din Alba Iulia. ÎPS Andrei i-a adresat înaltului oaspete un salut de bun venit, arătând că este o mare onoare pentru Alba Iulia de a-l avea ca oaspete pe preşedintele României într-o zi de mare praznic: Sfinţii Constantin şi Elena, subliniind că aşa cum ma­rele împărat Constantin a schimbat lumea creştinătăţii, d-l Iliescu şi-a pus pecetea personalităţii sale asupra profundelor schimbări de după revoluţia din 1989. În continuare, rectorul Universităţii Achim Moise a remarcat că studenţii Universităţii albaiuliene, tinerii în ge­neral au nevoie de modele şi că în acest sens preşedintele Iliescu este un model demn de urmat de către toate generaţiile tinere. Car­tea preşedintelui Ion Iliescu "Marele şoc din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu", a fost prezentată de profesorii universitari Florea Voiculescu şi Mircea Agrabian, care au remarcat înalta ţinută ştiinţifică şi publicistică a cărţii. În cuvântul său, d-l Iliescu a apreciat că la Alba Iulia se dezvoltă un adevărat centru universitar, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Referindu-se la cartea domniei sale, preşedintele a precizat că ea cuprinde atât elemente de autobiografie, de memorialistică, cât şi o pro­nunţată încărcătură istorică, accentul fiind pus pe marele şoc de la finalul secolului XX: prăbuşirea sistemului comunist care a marcat istoria contemporană a întregii omeniri.
    La festivitatea lansării noului volum de publicistică al preşedintelui Iliescu au participat, pe lângă cadre universitare, studenţi, numeroşi admiratori ai preşedintelui, prefectul judeţului Alba, Liviu Mugurel Sâr­bu, subprefectul Ioan Maier, primarul municipiului Alba Iulia, Mir­cea Hava, preşedintele Consiliului judeţean, Eugen Popa, vice­pre­şedintele aceleiaşi instituţii, Doru Cetean, parlamentari şi alte ofi­cialităţi locale.

---

    În conformitate cu art. 28 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 67/2004 pen­tru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, la data de 25 mai 2004, ora 10.00, va avea loc la sediul Tribunalului Alba tra­gerea la sorţi a preşedinţilor şi locţiitorilor Birourilor electorale ale secţiilor de votare. (Preşedintele Tribunalului Alba, Maria Rodica POTRA)

---

    De ieri zestrea culturală a municipiului Alba Iulia s-a îmbogăţit prin dezvelirea bustului scriitorului Ion Lăncrănjan. Născut la Oarda, Ion Lăncrănjan este unul dintre cei mai profunzi scriitori din judeţul Alba care şi-a înscis numele în istoria literaturii române. S-a făcut ieri o reparaţie morală prin grija primarului municipiului Alba Iulia - Mircea Hava. Bustul este creaţia sculptorului Nicolae Pascu Goia, din Benic, care a fost un bun prieten al lui Ion Lăncrănjan. Bustul se află în parcul din faţa Casei de cultură a studenţilor din Alba Iulia, alături de cele ale lui Liviu Rebreanu, I.L. Caragiale. Mihai Emi­nes­cu, George Coşbuc şi Octavian Goga. (A.D.)