Astăzi începe "Săptămâna fierbinte" (deşi am putea la fel de bine să-i spunem şi "săptămâna fierbinţelii") a campaniei electorale pen­tru alegerea primarilor, consilierilor locali şi consilierilor judeţeni, a­di­că a celor care vor conduce timp de patru ani destinele comu­ni­tăţilor. În săptămânile scurse de la începutul campaniei ne-am putut face o părere despre caracteristicile ei. Conform datelor comunicate de Biroul Electoral Central, concurează pentru aceste funcţii nici mai mulţi, nici mai puţini decât 405.404 candidaţi, reprezentanţi ai partidelor politice, minorităţilor naţionale sau candidaţi independenţi. Altfel spus, unul din patruzeci de români s-a decis să-şi încerce şan­sele de a obţine un post bine remunerat pentru următorii patru ani.
    Lupta e grea, miza e mare şi totuşi, deşi ne-am aşteptat la mai multă vervă, la mai multă savoare, la mai multe dispute, avem parte de un dialog la distanţă al candidaţilor. Plouă cu comunicate de presă, cu interviuri lungi şi plicticoase despre realizări, sau cu lungi liste de promisiuni, unele dintre ele grozav de gogonate şi lipsite de orice şansă de realizare, pentru simplul motiv că pârghiile necesare nu se află în mâinile primarilor sau în puterea de decizie a consiliilor locale sau judeţene. Contează? Nu, pentru că acum e vremea să promitem, nu să spunem cinstit ce se poate şi ce nu se poate face de către administraţia publică locală. E vremea vrăjirii electoratul care, destul de sărac fiind, mai crede şi mai speră încă în apariţia unui fel de Mesia al administraţiei locale care să le scoată mica sau mai marea comunitate din nevoi. Dar poate că nu toţi cei care promit marea cu sarea sunt nişte farsori siniştri. Unii pur şi simplu nu ştiu ce înseamnă de fapt a fi primar sau consilier local, ceea ce este chiar mai grav. Spre norocul nostru, există însă între candidaţi şi oameni cu experienţă în administraţie. Dacă vreţi să-i identificaţi, analizaţi cu atenţie cine sunt cei mai atacaţi dintre candidaţi.
    Vorbind despre modul în care s-a derulat până acum campania electorală, spunem fără să greşim că au lipsit aproape cu desă­vârşire dezbaterile pe probleme, punerea faţă în faţă a candidaţilor. Şi ne referim acum la campania electorală derulată la televiziune şi la radio. Desigur că şi noua Lege privind alegerea administraţiei pu­blice locale a pus destule beţe în roate spectacolului politic. Tele­viziunea publică a trebuit să acorde gratuit spaţiu publicitar par­ti­delor angajate în campanie, iar televiziunile particulare au trebuit să se supună aceleiaşi rigori. Aşa că, în lipsa unor câştiguri sub­stan­ţiale (în campaniile trecute) s-a diminuat semnificativ şi spaţiul alo­cat în programele TV pentru campania electorală. Iar cel alocat a cu­prins mai mult spoturile laudative ale concurenţilor, ceea ce nu­mai la încingerea campaniei nu a dus. Calmul se pare că a convenit tuturor pentru că puţinele emisiuni care propuneau dezbateri au adunat destul de greu participanţi la dialog, candidatul PSD pentru Primăria Capitalei - Mircea Geoană apărând la o astfel de emisiune abia la sfârşitul săptămânii trecute, deşi har Domnului, Capitala are destule probleme de analizat şi rezolvat. Poate că această apariţie este un semn că ultima săptămână de campanie ne va aduce dez­văluirile demult promise? Pentru că până acum, cu unele excepţii, s-au cam menajat unii pe alţii, conform principiului "corb la corb nu-şi scoate ochii!