---

    Gata, s-au terminat şi alegerile locale din judeţul Alba, şi avem rezultate definitive. Acum se pot trage concluzii, se fac analize şi se stabilesc câştigătorii. În ceea ce priveşte primarii, 24 dintre aceştia au fost stabiliţi încă din primul tur: PSD - 15, PD - 6, PNL - 2 şi UDMR - 1. Au mai rămas 53 de localităţi, iar rezultatele finale au dus la următoarea situaţie: PSD - 17, PD - 12, PNL - 12, PUR - 5, PNŢCD - 4, UDMR - 2, PRM, PUNR şi independent (la Roşia de Secaş)-1. Totalizând cele două tururi de scrutin observăm că cele 77 de mandate de primar au fost împărţite astfel: PSD-32 de localităţi (oraşele Sebeş şi Baia de Arieş şi 30 de comune), PD - 18 (Alba Iulia, Teiuş, Abrud şi Ocna Mureş şi 14 de comune), PNL - 14 (Aiud, Cugir, Blaj şi Zlatna şi 10 comune), PUR-5 comune (a intrat în turul II în cursă în 6 primării comunale), PNŢCD - 4 comune, UDMR - 1, PRM (oraşul Câmpeni), PUNR şi independent, câte o comună fiecare. La oraşe, alianţa D.A. a zdrobit PSD-ul, obţinând 8 mandate din 11, scorul fiind de circa 73 la sută pentru PD şi PNL, în timp ce PSD a strâns doar 18,18 la sută. Practic, acesta este cel mai bun indicator, întrucât la oraşe sunt concentraţi cei mai mulţi alegători. Cifrele seci, dar clare, din turul II arată din nou că PSD a pierdut şi de această dată, chiar dacă a obţinut mai multe mandate la comune. În turul II, prezenţa la vot a fost una mare, adică circa 55 la sută, ceea ce înseamnă că din totalul de 224.877 alegători, s-au prezentat la urne 121.709, iar 1388 buletine au fost anulate. PSD a adunat 45.116 voturi, PNL - 33.273 voturi şi PD - 25.837 voturi. Totalizând voturile PNL şi PD, vedem că sunt circa 59.000 de voturi pentru candidaţii săi, ceea ce înseamnă că aproape 50 la sută din cei care s-au prezentat duminică la urne au votat cu Alianţa D.A. Aici se vede foarte clar numărul mai mare de voturi scoase de alianţă la oraşe. Un alt argument în favoarea afirmaţiilor noastre este că după alegerile din 2000 şi după fuziuni şi migraţii, PSD Alba avea 7 primari de oraşe şi municipii iar acum mai are doar doi. În plus, Alianţa şi aliaţii săi au şanse mari să se impună în consiliile locale la oraşe, dar şi în cel judeţean. Mai trebuie remarcat că în comuna Mirăslău, candidata UDMR, Paraschiva Horvath, care intrase în turul II, din partea UDMR s-a retras din cursa electorală, locul său fiind luat de Lucian Toma, din partea PD, iar la Lopadea Nouă, în fieful UDMR, a câştigat un pesedist. Un alt lucru interesant este că în 11 localităţi (Ocna Mureş, Livezile, Mogoş, Râmeţ, Sălciua, Săliştea, Săsciori, Sâncel, Stremţ, Şpring, Valea Lungă) cei clasaţi pe primul loc, după primul tur, au pierdut în final, fiind devansaţi de contracandidaţii lor. Cea mai mică diferenţă de voturi s-a înregistrat la Sîntimbru, candidatul PD im­pu­nându-se în faţa colegului său din PNL cu 16 voturi.
    Aşadar, alegerile locale s-au încheiat în judeţul Alba, îi felicităm pe toţi cei care au câştigat, şi aşteptăm acum să-şi onoreze promi­siunile făcute în campania electorală. Altfel, peste 4 ani, ghilotina votului va fi necruţătoare. Până atunci însă, vor urma în 28 noiembrie a.c. alegerile generale.
    Noua hartă politică a judeţului Alba după alegerea primarilor de municipii şi oraşe în cele două tururi de scrutin din 6 şi 20 iunie 2004
    Ziarul Unirea urează tuturor primarilor şi consilierilor nou aleşi un mandat bogat în fapte, în care să-şi onoreze promisiunile electorale.

---

      Potrivit dicţionarului explicativ al limbii române, mercenar înseam­nă "persoană care pentru bani sau alte avantaje materiale se face a­deptul oricărei convingeri, se pune în slujba oricăror interese". Am făcut această precizare pentru ca cei care vor citi următoarele rânduri să înţeleagă bine de ce am ajuns la concluzia că militanţii ecologişti care luptă împotriva investiţiei miniere private de peste 500 de milioane de dolari de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, sunt nişte mercenari. Ori de câte ori au avut prilejul, militanţii ecologişti au declarat sus şi tare că-i apropie dragostea faţă de natură, dorinţa de a stopa ceea ce ei numesc "dezastrul şi catastrofa de la Roşia Mon­tană". Şi aici apare o discuţie, ca să fac o paranteză, în sensul că se aruncă pe piaţă astfel de clişee înfiorătoare, care sperie, pe bună dreptate, orice om mai puţin familiarizat cu un proiect complex de acest gen, care nu s-a mai pus în practică în România. Este ca şi cum ai face criminal un om, numai pentru că bănuieşti că va omorî pe cineva. Într-o ţară civilizată, cine ar arunca astfel de vorbe şi nu ar putea proba ar plăti din greu. La noi, totul este posibil. "Dragostea faţă de natură" le-a dat ecologiştilor un avantaj uşor, în sensul că au sedus mai uşor inimile cetăţenilor "îngroziţi" de ceea ce s-ar putea întâmpla la Roşia Montană. Apoi, aceiaşi ecologişti au mai jucat bine o carte: cea a victimizării în faţa oamenilor, a autorităţilor locale şi centrale, şi chiar internaţionale. Nu de puţine ori, ecologiştii s-au plâns oficialităţilor şi presei străine că cei care se împotrivesc strămutării sunt ameninţaţi, bătuţi, li se taie apa potabilă în mod voit. Compania a mai fost acuzată că distruge drumurile, iar voalat s-au lansat zvonuri potrivit cărora, "oamenii Gold-ului otrăvesc tăurile". Nici una dintre aceste acuze nu a putut fi probată. Pe de altă parte, mie ca ziarist, mi s-au confesat localnici din Roşia Mon­tană că simpa­tizanţii "Alburnus Maior" i-au ameninţat că le dau foc la casă dacă acceptă oferta companiei şi pleacă. Şi pot dovedi oricând acest lucru. Din păcate, aceste voci nu erau ascultate, pentru că oamenii care s-au plâns "au făcut acest lucru la comanda companiei". Nu mă miră că intoxicările curg gârlă, dar mă aşteptam ca protestatarii de la "Alburnus Maior", localnici din Roşia Montană să fie mai cu coloană vertebrală, în comparaţie cu mercenarii veniţi din alte părţi. Au intrat în acest joc şi probabil că nu mai pot da înapoi. Mă refer aici la oamenii de bună credinţă din "Alburnus Maior" şi nu la preşedintele Eugen David, un lider care minte cu neruşinare atunci când afirmă că potrivit ziarului nostru, compania şi Guvernul au un acord tacit de încetare a "ostilităţilor" în perioada electorală. Aşa cum am mai spus, David ori nu ştie să citească, ori tinde să devină un tonomat de debitat inepţii. Acelaşi personaj, transformat peste noapte în mare lider, declară ori de câte ori are ocazia de la înălţimea Jeep-ului Nissan Terano pe care-l conduce că "presa locală este vândută şi aservită companiei". Şi asta face parte din jocul victimizării, pe care trebuie să recunosc, "fermierul" David îl simulează foarte bine. I-am demonstrat omului că minte din nou, când la parodia de miting la "terasă" de la sfârşitul săptămânii trecute de la Alba Iulia s-a plâns iarăşi că presa locală nu a mediatizat evenimentul. Noi am publicat anunţul atât la mica publicitate cât şi în ziar, ca ştire distinctă. Este încă un exemplu de "seriozitate" din partea lui Eugenică. Acelaşi scenariu cu "vândut" este pus în practică ori de câte ori cineva exprimă o opinie favorabilă proiectului. Nu contează ce funcţie are omul. Dacă a spus că proiectul este bun, automat este catalogat "vândut". Plecând de la raţionamentul acestui lideraş, înseamnă că aproximativ 500 de familii din Roşia Montană care deja s-au mutat pentru că aşa au vrut, sunt vândute. Dar să-l lăsăm deoparte pe acest ingineraş, pentru că deja cred că i-am acordat prea multă importanţă. Ceea ce vreau să spun în continuare este că pe ecologiştii declaraţi îi apropie şi alte inte­rese, adică "verzişorii". Banii îi fac pe aceşti oameni să se transforme în veritabili mercenari, plătiţi cu mii şi mii de dolari. Pentru a descifra "tainele" acestui păienjeniş am apelat la mai multe surse, dar cea mai fidelă rămâne "informaţia de la client". Şi pentru că ei nu vă spun de ce protestează cu atâta îndârjire, o să încerc să vă prezint mai multe date, cu precizarea că investigaţia noastră jurnalistică este doar la început.       Pentru cei mai puţini avizaţi, trebuie să precizez că principalele surse de finanţare ale ONG-urilor din întreaga lume sunt donaţiile, contribuţile şi finanţările din partea unor persoane fizice şi juridice. Pe lângă acest aspect, apar situaţii când finanţările vin pe ocolite, adică de la firme concurente cu cea care doreşte să realizeze o investiţie. Bineînţeles că fondurile nu sunt aruncate direct şi urma lor se pierde prin finanţarea încâlcită a numeroase ONG-uri şi fundaţii care se bat pe proiecte. Cu cât miza este mai mare cu atât lupta pentru bugete este mai acerbă. Două dintre cele mai active ONG-uri româneşti, care se opun proiectului, şi care se află în "reţeaua păianjen" a ONG-urilor româneşti, cu conexiuni internaţionale, sunt "Alburnus Maior", asociaţia aurarilor din Roşia Montană şi Patrir Cluj Napoca (care fie vorba între noi protestează şi împotriva violenţei, dar şi a... Coca Cola) sau mai pe înţelesul tuturor, Institutul Român pentru Acţiune, Instruire şi Cercetare în Domeniul Păcii. Cele două ONG-uri şi-au dat mâna pentru proiectul "Salvaţi Roşia Montană". Patrir-ul a avut un reprezentant permanent în Roşia Montană la biroul lui "Alburnus Maior" în persoana Ştefaniei Simion. În plus, Patrir a contribuit financiar la realizarea proiectului, a organizat tabere de instruire şi ateliere de lucru cu sprijinul activ şi participarea mai multor ONG-uri, a oferit resurse logistice şi umane care au dus la implementarea practică a proiectului "Salvaţi Roşia Montană". Pentru acest proiect, bugetul a fost de 5.000 de dolari. La capitolul donaţii pe acest proiect apare următorul "inventar": 1 calculator nou, 1 calculator second-hand, 1 laptop second-hand, 1 copiator, un telefon-fax, sediu birou şi dormitoare pentru voluntari-chirie. Finanţatorii sunt: Mineral Policy Centre, Washington DC SUA - 5000 USD grant, Caroline Juler, Bank­watch CEE (reţea internaţională de organizaţii care monitorizează împrumuturile băncilor ce lucrează cu bani publici), Francoise Haide­broeck, activista belgiană de la Bucium şi un ziar din România. Pen­tru acest proiect, desfăşurat în perioada aprilie - octombrie 2003, banii au fost cheltuiţi în special pentru trei manifestări: caravana pentru un referendum regional, o acţiune de informare la Câmpeni şi un marş de solidaritate cu Roşia Montană.       Lobby-ul împotriva investiţiei de la Roşia Montană nu s-a purtat doar între graniţele ţării. Protestatarii au monitorizat în permanenţă mişcările companiei şi au atacat acolo unde era mai important, adică la sursele de finanţare. Prima vizită importantă a fost cea a Ste­phaniei Roth, membră a "Alburnus Maior", şi a reprezentantei unui alt ONG, Terra Mileniului III, despre care vom vorbi ceva mai încolo, Codruţa Nedelcu, în SUA şi Canada. Aceeaşi Codruţa Nedelcu, originară din Brăila, a mai apărut şi în cazul lobby-ului împotriva "Dra­cula ParK", un mare proiect guvernamental, care a fost la rândul său atacat. Acum ecologiştii au pus "tunurile" pe autostrada Bechtel şi mai nou pe catedrala din Parcul Carol din capitală, iar dacă ar fi după ei, în ţara asta nu s-ar mai face mai nimic. Codruţa este un fel de atotştiutoare care îşi dă părerea ori de câte ori are prilejul. Cele două au protestat mai întâi în faţa guvernului canadian, iar mai apoi, pro­fitând de întâlnirea membrilor marcanţi a directorilor Băncii Mondiale la întâlnirea de la Washington, au prezentat din nou "catastrofa de la Roşia Montană". La acea vreme, compania era în tratative cu IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, în vederea unei finanţări. Cele două au dus în America tablouri ale copiilor din Roşia Montană pen­tru o abordare emoţională, şi după cum declara Codruţa Nedelcu "am jucat un mic teatru personal" pentru a-i impresiona pe americani. Cei care au fost prostiţi de "Alburnus Maior" să se alature campaniei împotriva proiectului nu realizează că, spre deosebire de cei care trag sforile prin organizaţie şi au acces la fonduri substanţiale, ei nu vor obţine niciodată nimic. Pentru ei, nu are nici o importanţă faptul că nu prea au habar despre ce vorbesc atunci când critică proiectul şi dau verdicte aiurea. Paginile lor de Internet sunt dovada ignoranţei şi fana­tismului lor. În august 2002, agenţia de presă Bloomberg anunţa că preşedintele Băncii Mondiale, John Wolfensohn, s-ar fi declarat îm­potriva proiectului RMGC. Câteva ore mai târziu, International Fi­nancial Corporation (IFC) - instituţia care se ocupă cu finanţările Băncii Mondiale - a dezminţit ştirea printr-un comunicat de presă în care preciza că firma Gabriel Resources şi-a asigurat finanţarea din surse private mai ieftine şi că o eventuală implicare a Băncii Mondiale în proiectul RMGC nu ar fi dus decât la întârzieri în implementarea lui din cauza procedurilor greoaie prin care Banca Mondială acordă îm­prumuturi. În plus, IFC s-a declarat mulţumit de eforturile făcute de RMGC pentru a respecta regulamentele sugerate de Banca Mondială pentru relocări şi strămutări. Textul scrisorii poate fi pus la dispoziţia oricui doreşte să verifice această afirmaţie.
    Cu toate acestea, proiectul a mers mai departe bine mersi. De­plasarea celor două peste ocean a fost susţinută financiar de "Friends of the Earth" din Canada şi de Terra Mileniului III, ONG-ul condus, potrivit site-ului de pe net, dintr-un apartament din Bucureşti de Lavinia Andrei.
    O altă vizită importantă peste hotare a fost cea de la Londra, de la "Royal Geographical Society" cu prilejul conferinţei internaţionale "Ro­şia Montană: tentaţia aurului". Deplasarea lui Eugen David, Ste­phanie Roth, Francoise Haidebroeck, membre ale "Alburnus Maior", Ştefania Simion de la Patrir Cluj Napoca şi curios sau nu Horia Ciugudean, fostul director al Muzeului Naţional al Unirii, simpatizant declarat al "Alburnus Maior", s-a făcut prin finanţarea Fundaţiei "Pro Patrimoniu", înfiinţată de regretatul Ion Raţiu. Şi aici s-au cheltuit mii de lire sterline, dar lobby-ul împotriva proiectului a făcut, se pare, toţi banii.       În constelaţia ONG-urilor care au primit finanţări cu destinaţie precisă, lupta împotriva proiectului de peste 500 de milioane de dolari din Munţii Apuseni a intrat şi "ALBAMONTUL". ONG-ul albaiulian a participat la o selecţie de proiecte pentru organizaţiile neguver­na­mentale din Ungaria, România şi Iugoslavia. Proiectul intitulat "Apă curată la izvoare", care şi-a propus "evitarea accidentelor ecologice de genul celui de la Baia Mare din ianuarie 2000, în comuna Roşia Montană" a fost ulterior finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat din... Miercurea Ciuc, cu suma de 6.500 de dolari. Coordonatorul pro­iectului, Radu Irimie, consideră că "singura nerealizare a proiectului a fost imposibilitatea realizării unei campanii mass-media împotriva RMGC". Tot el afirma că "distribuirea pliantelor s-a făcut cu pre­că­de­re duminica, după Sfânta Liturghie". Am făcut aceste precizări pentru ca cititorii să înţeleagă cum se acţionează în astfel de campanii cu caracter negativ la adresa unei investiţii. "A fost trimisă apoi o cerere de finanţare Fundaţiei pentru Parteneriat care nu afost aprobată şi o alta Ambasadei Olandei", a mai precizat şeful de proiect. Câte ziare şi pliante s-au făcut nu ştim exact, dar sunt sigur că dl. Irimie ştie mai bine decât noi cum s-au consumat banii.       Terra Mileniului III este o organizaţie declarată apolitică, non-profit şi neguvernamentală de protecţie a mediului care are misiunea de a desfăşura programe ecologice în vederea conştientizării populaţiei asupra modificărilor climatice globale şi de a promova programe de dezvoltare durabilă la nivel naţional, regional şi global. Mamă ce pompos sună!, dar dacă stai să te gândeşti că atâta titulatură încape într-un apartament de bloc din Bucureşti, de pe strada Braşov, te pufneşte râsul. Cu proiectul împotriva investiţiei de la Roşia Montană, Tera Mileniului III a obţinut premiul cel mare la categoria..."Protecţia Mediului" la Gala Premiilor Societăţii Civile, ediţia 2002. Cei 5.000 de dolari au fost cheltuiţi la liber după cum afirmă Lavinia Andrei:"ni s-a acordat libertatea de a cheltui banii în modul cel mai convenabil pen­tru companie". Suma respectivă a fost cheltuită pentru manifestaţia din 28 iulie 2002 de la Roşia Montană, pentru biroul din comună al asociaţiei "Alburnus Maior" (comunicaţii, consumabile etc) şi plata unui angajat Terra III (Codruţa Nedelcu) care a lucrat o perioadă la Roşia Montană. Contribuţia voluntară (aproximativ 3000 de dolari) a fost reprezentată de întreaga logistică pusă la dispoziţia campaniei de către Terra III şi munca voluntară a unei persoane cu experienţă pe 6 luni. Dacă nu aţi ghicit cine a recomandat proiectul, vă spunem noi, Stephanie Roth, iar finanţarea a fost făcută de Global Green Grants Fund din SUA. Proiectul a atras şi numeroase donaţii în echipamente (computer, imprimantă, fax), din partea unor donatori privaţi, care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Proiectul s-a bucurat şi de sprijinul... "Friends of the Earth" Canada, pentru participarea reprezentanţilor "Alburnus Maior" şi Terra III la întâlnirea cu reprezentanţi ai Gu­ver­nului Canadei şi ai IFC.       Ne oprim deocamdată aici cu această prezentare, însă promitem să revenim pentru că sunt lucruri interesante care, sunt convins, in­teresează cititorii care urmăresc proiectul minier de la Roşia Mon­tană. Dacă pe undeva înţeleg că ONG-urile de aceea sunt înfiinţate ca să atragă finanţări babane pe proiecte tari, rămân însă în ceaţă când îl aud pe ministrul mediului din Ungaria care ne spune că prima sursă de informare (ulterior rectifică şi spune că nu este singura) în legătură cu proiectul din Apuseni este un site www.csp2.org din Statele Unite, iar prezentarea referitoare la Roşia Montană este făcută de Bank­watch CEE şi...Alburnus Maior. Dacă nici informaţiile guvernamentale nu mai sunt oficiale în ţara asta, iar vecinii îşi adună date de pe net, de la ONG-uri, atunci asta explică multe lucruri.

---

    SC Jidvei SA, prin patronii Claudiu şi Liviu Necşulescu, va face vacanţa a 180 de copii mai frumoasă, oferindu-le sejururi de câte 7 zile la mare, la Eforie Sud. Vor beneficia de transport, cazare (la Ha­nul Hora), masă şi bani de buzunar 180 de copii şi tineri de la grădiniţele din Jidvei şi olimpicii din întreg judeţul Alba. Ieri seară a plecat primul grup de copii spre mare, urmând ca toată vara be­neficiarii acestui frumos cadou să ajungă, treptat, în grupuri, la mare. Acest gest are conotaţii impresionante, deoarece unii dintre copii n-au văzut niciodată Marea Neagră, ne-a spus dl. Liviu Necşulescu. (N.I.T.)

---

    Noul primar al oraşului Abrud - ing. Tiberiu Ioan Raţiu (PD) mul­ţumeşte abrudenilor pentru încrederea acordată prin votul din 20 iunie, asigurându-i încă o dată că nu-i va dezamăgi. De mâine, ad­mi­nis­traţia publică abrudeană va fi mai aproape de cetăţeni. Aceasta va fi caracteristica activităţii primarului şi a consilierilor locali ai PNL şi PD. Alianţa D.A. a dovedit şi va dovedi în continuare unitate la A­brud! (M.S.)

---

Nr. crt.	Localitate	Candidaţi	Partid	Voturi obţinute	Procentaj
1	Aiud	Mihai Josan	PNL	7.242	70,79%
		Rusu Octavian	PSD	2.987	29,21%
2	Blaj	Băcilă Simion	PNL	5.362	59,64%
		Ioan Şolea	PSD	3.628	40,36%
3	Sebeş	Alexandru Dăncilă	PSD	6.129	55,69%
		Ioan Fulea	PD	4.876	44,31%
4	Abrud	Tiberiu Raţiu	PD	1.517	61,41%
		Ştefan David	PSD	953	38,59%
5	Baia de Arieş	Silviu Mârzan	PSD	1.393	67,49%
		Vasile Pitea	PNL	671	32,51%
6	Cîmpeni	Ioan Andreş	PRM	2.287	64,00%
		Viorel Sicoe	PSD	1.466	36,00%
7	Cugir	Adrian Teban	PNL	7.149	68,50%
		Cornel Murg	PSD	3.286	31,50%
8	Ocna Mureş	Sorin Cristea	PD	3.833	52,00%
		Augustin Drăguţ	PNŢCD	3.539	48%
9	Zlatna	Silviu Ponoran	PNL	3.092	69,82%
		Daniel Negrea	PSD	1.336	30,18%
10	Almaşu Mare	Aron Zaharie	PSD	507	52,43%
		Sabin Cristea	PNL	460	47,57%
11	Arieşeni	Vasile Jurj	PUR	510	55,85%
		Gheorghe Pantea	PD	403	44,15%
12	Avram Iancu	Sandu Heler	PSD	571	51,67%
		Traian Chira	PD	534	48,33%
13	Bistra	Traian Gligor	PNL	1.289	66,03%
		Ioan Bârla	PSD	663	33,97%
14	Bucium	David Amariei	PD	526	68,48%
		Radu David	PSD	242	31,52%
15	Cergău	Lucian Bozoşan	PUR	533	52,87%
		Gheorghe Avram	PSD	475	47,13%
16	Cetatea de Baltă	Mihăilă Cucui	PD	1.031	58,11%
		Nicolae Părău	PSD	743	41,89%
17	Ciuruleasa	Ioan Mihalachi	PNL	439	59,80%
		Radu Tuhuţ	PSD	295	40,20%
18	Cricău	Emil Lupşan	PNL	658	61,20%
		Nicolae Muntean	PSD	417	38,80%
19	Cut	Vasile Cutean	PSD	460	61,91%
		Ioan Dinea	PNŢCD	283	38,09%
20	Daia Română	Doru Damian	PSD	616	65,46%
		Nicolae Mihu	PD	325	34,54%
21	Doştat	Vasile Albu	PSD	331	55,81%
		Emilia Avram	PNG	262	44,19%
22	Fărău	Augustin Stavar	PNL	631	58,31%
		Gligor Barabaş	PSD	451	41,69%
23	Galda de Jos	Romulus Raica	PSD	1.378	64,75%
		Petru Lupea	PD	750	35,25%
24	Gîrbova	Ioan Fulea	PSD	624	55,81%
		Ioan Maniu	PNL	494	44,19%
25	Ighiu	Traian Rusu	PD	2.058	65,83%
		Ilie Macarie	PSD	1.068	34,17%
26	Întregalde	Silviu Lupşa	PNŢCD	329	63,88%
		Sabin Boian	PNL	186	36,12%
27	Jidvei	Ioan Horhat	PD	1.490	55,36%
		Teodor Trif	PSD	1.201	44,64%
28	Livezile	Daniel Irimie	PUR	532	57,58%
		Iuonaş Irimie	PNL	392	42,42%
29	Lopadea Nouă	Marian Indreiu	PSD	1.269	64,74%
		Ladislau Szabo	UDMR	691	35,26%
30	Lunca Mureşului	Ioan Rusu	PSD	822	71,41%
		Aurel Hîrciagă	PD	329	28,59%
31	Meteş	Nicolae Varvara	PSD	928	54,39%
		Constantin Roman	PRM	778	45,61%
32	Mihalţ	Marin Cîrnaţ	PNŢCD	932	51,52%
		Toma Cîrnaţ	PSD	877	48,48%
33	Mirăslău	Aurel Mărginean	PSD	793	60,58%
		Lucian Toma	PD	516	39,42%
34	Mogoş	Liviu Macavei	PNL	329	59,71%
		Ioan Praţia	PD	222	40,29%
35	Ocoliş	Alin Jucan	PSD	324	56,25%
		Ioan Cursău	PRM	252	43,75%
36	Poşaga	Ioan Botaş	PUR	422	59,04%
		Botaş Doboş	PNŢCD	369	40,96%
37	Rîmeţ	Aurel Dan	PNL	283	52,03%
		Ioan Cordea	PD	261	47,97%
38	Roşia Montană	Virgil Nariţa	PSD	1.162	62,33%
		Marcu Blăjan	PER	702	37,67%
39	Roşia de Secaş	Gheorghe Wagner	ind.	540	58,18%
		Nicolae Lupean	PD	388	41,82%
40	Sălciua	Vasile Lombrea	PD	462	53,60%
		Vasile Popeiu	ind.	400	46,40%
41	Săliştea	Aurel Stănilă	PNŢCD	660	54,42%
		Ioan Stupar	PSD	553	45,58%
42	Săsciori	Nicolae Morar	PSD	1.432	56,36%
		Grigorie Dreghici	PNL	1.109	43,64%
43	Sîncel	Ilie Frăţilă	PUNR	902	60,66%
		Emanoil Vasiu	ind.	585	39,34%
44	Sîntimbru	Iancu Popa	PD	851	50,47%
		Dumitru Ranca	PNL	835	49,53%
45	Sohodol	Lucian Andreica	PNL	708	61,88%
		Iosif Coroiu	PUR	436	38,12%
46	Stremţ	Ioan Sîrbu	PNŢCD	720	54,22%
		Traian Popa	PSD	608	45,78%
47	Şibot	Simion Herlea	PNL	708	51,98%
		Marius Bonţa	PSD	654	48,02%
48	Şona	Ioan Horşa	PD	1.308	51,41%
		Vasile Burja	PNL	1.236	48,59%
49	Şpring	Daniel Rusu	PUR	819	54,46%
		Ioan Ciuca	PSD	685	45,54%
50	Unirea	Ioan Metea	PSD	1.615	58,09%
		Aurel Cornea	PD	1.165	41,91%
51	Valea Lungă	Vasile Puşcă	PD	992	56,11%
		Gheorghe Deneş	PSD	776	43,89%
52	Vidra	Ioan Resiga	PD	674	57,31%
		Ion Burz	PSD	502	42,69%
53	Vinţu de Jos	Alexandru Danciu	PD	1.326	67,57%
		Dumitru Gheţe	PSD	896	32,43%