Ieri a fost zi plină pentru mai multe consilii locale care, întrunite în şedinţă pentru a doua sau a treia oară, ar fi trebuit să se con­stituie şi să-şi aleagă viceprimarii. Parcă mai mult ca niciodată a e­xis­tat o luptă politică acerbă pentru funcţiile de viceprimari, semn că aceste posturi au devenit extrem de importante pentru partide. La Sebeş constituirea consiliului local a însemnat o adevărată lovitură de teatru. Fostul preşedinte al PD Sebeş, dr. Radu Cărpinişan, după ce a fost validat pe listele PD a trecut imediat în barca PSD. Gestul său i-a luat prin surprindere pe colegii de partid. Acelaşi Cărpinişan a candidat apoi pentru funcţia de viceprimar în detrimentul Alianţei, el fiind ales. În discuţie rămâne diferenţa de un vot, existând voci care spun că pentru actualul viceprimar ar fi votat consilierul local al PUR. Preşedintele PUR Alba, Nicolae Popa, a declarat că i-a cerut consilierului umanist să voteze cu Alianţa şi bănuieşte că acesta nu a trădat. El a adăugat că organizaţia PUR Sebeş a avut discuţii cu PSD însă totul a căzut deoarece partidul de guvernământ nu ar fi vrut să negocieze cu PUR-ul. Umaniştii spun că de fapt trădătorul nu e în partidul lor ci altcineva şi-ar fi "vândut" votul. "Vom face veri­ficări şi vom stabili ce s-a petrecut acolo exact. Dacă se constată că nu a respectat ce i-am spus, consilierul nostru va fi sancţionat pe linie de partid".
    La Abrud, competiţia s-a dat între PNL şi PSD, câştig de cauză având liberalul Liviu Ardeleanu, fostul candidat la primărie. El s-a impus în faţa fostului primar PSD, Ştefan David, cu scorul general de 8 voturi pentru şi 7 împotrivă. La Ponor, primarul PSD, Victor Cordea va avea în "spate" tot un liberal, nimeni altul decât fostul primar din perioada 1996-2000, Valentin Barb. Acesta s-a impus în faţa con­tracandidatului de la PD cu 5 voturi pentru şi 4 împotrivă. La Lo­padea Nouă, candidatul independent care dorea să candideze ca vi­ceprimar, nu a fost validat, şi prin urmare se aşteaptă decizia in­stanţei de contencios-administrativ. Alegerea viceprimarului a rămas în aer şi la Gârbova, unde nici măcar nu s-a stabilit data următoarei şedinţe. Egalitatea dintre cei doi candidaţi a dus la încurcarea so­cotelilor politice. Balotaj a avut loc şi la Şona, dar şedinţa s-a ţinut doar de la ora 18.00, aşa că vom reveni cu numele viceprimarului ales.
    O situaţie mai puţin obişnuită s-a consumat la constituirea con­siliului local al oraşului Zlatna. Pentru funcţia de viceprimar au can­didat... doi membri ai aceluiaşi partid. Deşi conducerea judeţeană a Partidului Democrat l-a susţinut pe Dorin Aron, fostul director al EM Zlatna, pentru această funcţie, în competiţie s-a înscris şi un alt con­silier PD, Alexandru Olălău, care nu era susţinut de partid. Câştig de cauză a avut în cele din urmă, Olălău, care a ştiut mai bine să-şi facă "cărţile". Vicepreşedintele PD Alba, Ion Dumitrel, a declarat că, cel mai probabil, actualului viceprimar i se va retrage sprijinul politic.

---

    Sigur că mulţi dintre dumneavoastră se vor întreba de unde până unde Alba Iulia şi Nazaret Illit sunt oraşe aidoma, noi suntem români, cu toate cele ce decurg de aici, iar Nazaret Illit, un oraş israelian care pare a avea cu to­tul alte probleme. Doar în apa­renţă lucrurile stau aşa. Pentru cei care nu ştiu, sau pentru ui­tuci, amintim acum că primarul din Nazaret Illit - Menachem Ariav s-a născut în România şi cu­noaşte deci foarte bine şi plusurile dar şi minusurile românilor, cu care se confruntă în continuare, pentru că Nazaret Illit este un oraş întemeiat de emigranţi evrei cu precădere din Rusia şi România, iar limba română este a doua limbă vorbită aici. Şi ei au probleme cu susţinerea financiară a treburilor publice (chiar dacă se spune că sunt maeştri în mânuirea şi înmulţirea banilor), Nazaret Illit fiind unul dintre cele 100 de oraşe care nu înregistrează deficit bugetar. Cu umor, Menachem Ariav ne-a explicat că "Nazaret Illit are o pacoste, o echipă de fotbal care nu ştim cum a ajuns în prima divizie. A trebuit să refacem stadionul şi ne-a costat 3 milioane de dolari." Alba Iulia are şi ea o echipă de fotbal în prima divizie şi se luptă să modernizeze stadionul. Dar poate cea mai mare coincidenţă este faptul că Nazaret Illit a fost întemeiat la 26 decembrie 1956, dată la care s-a născut actualul primar al municipiului Alba Iulia - Mircea Hava. Nu vom mai intra în detaliile discuţiei privind probleme ad­ministrative, aceleaşi şi la noi şi la ei, atât ca paletă, cât şi ca ma­nieră de abordare, dar vom spune că există două mari deosebiri: securitatea cetăţenilor şi a statului în general, care pentru Nazaret Illit este primordială ca pentru orice comunitate din Israel şi faptul că bugetul oraşului este de 50 de milioane USD la care se adaugă un buget de dezvoltare de alte 5-6 milioane USD, mult mai mult decât poate viza deocamdată Alba Iulia.
    Dar administraţia publică albaiuliană se descurcă bine şi cu bani mai puţini. "Sunt multe schimbări în ultimii trei ani în Alba Iulia. Este curat, sunt multe clădiri noi... Credeţi-mă, când spun că e bine, noi primarii ştim la ce să ne uităm", a declarat Menachem Ariav. Şi este un primar cu experienţă, el conducând destinele oraşului Nazaret Illit de 27 de ani ca primar, iar anterior a ocupat postul de prim ajutor de primar timp de 9 ani. "Tocmai de aceea văd în Menachem nu numai un prieten dar mai ales un model", spune Mircea Hava căruia "mo­delul" i-a urat să aibă cel puţin 27 de ani de primar. "Sper că nu su­păr pe nimeni".

---

    Joi, 1 iulie 2004, în sala de festivităţi a Curţii de Apel Alba Iulia s-a desfăşurat manifestarea dedicată "Zilei Justiţiei" la care a participat întregul colectiv de judecători şi personalul auxiliar din cadrul Curţii de Apel. Cu această ocazie, un grup de judecători au prezentat re­ferate privind semnificaţia momentului, marcat în acest an de adop­tarea recentă a legilor privind organizarea judiciară, statutul magis­traţilor şi iminenta adoptare a legii de organizare şi funcţionare a Con­siliului Superior al Magistraturii. "S-a evidenţiat impactul pozitiv pe care îl va avea noua legislaţie asupra raporturilor dintre puterea judecătorească şi celelalte puteri ale statului în sensul consolidării independenţei jus­tiţiei corelativ cu creşterea calităţii actului de jus­tiţie şi responsabilităţii magistraţilor. Noile acte normative sunt o ga­ranţie a întăririi structurilor democratice în societatea româ­neas­că, cu consecinţe deosebite asupra încrederii şi percepţiei pe care ce­tă­ţeanul o va avea faţă de magistraţi şi autorităţile judiciare" a spus ju­decătorul Iulian Gâlcă, preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia. (N.I.T.)

---

    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Nicolae Popa, ne-a declarat că, miercuri 7 iulie a.c., va avea loc prima întâlnire or­ga­ni­za­tă de Consiliul Judeţean Alba, în noua formulă, cu primarii din cele 77 de localităţi ale judeţului. Cu această ocazie vor fi discutate pro­blemele curente cu care se confruntă administraţiile publice locale, dar şi proiectul de buget pe anul 2005. Primarilor li s-a solicitat să pre­zinte fiecare o listă cu necesităţile stricte ale localităţilor pe care le conduc. Întâlnirea va avea loc la sala de conferinţe a hotelului "Parc" din Alba Iulia, începând cu ora 11.00. La această manifestare vor mai fi prezenţi conducătorii Sapard, ADR Centru şi ai Camerei de Comerţ.(F.R.)

---

    Duminică, 4 iulie, va fi sărbătorită Ziua Americii, ocazie cu care Ambasada SUA la Bucureşti va oferi o recepţie grandioasă. La ma­nifestare a fost invitat să participe şi vicepreşedintele CJ Alba, Ni­colae Popa. În numele locuitorilor judeţului Alba, preşedintele Teodor Atanasiu a adresat felicitări americanilor, cu ocazia zilei lor naţi­o­nale.(F.R.)

---

    Primarul Virgil Nariţa ne-a declarat că în prezent, comuna pe care o conduce are în cont incredibila sumă de...18 miliarde de lei, bani cu care nici Consiliul Judeţean Alba nu se poate mândri că îi are la "ciorap". "Am vrut să las în urma mea, în cazul în care n-aş mai fi fost ales primar, un buget cu care se poate lucra. Eu nu am pro­ce­dat ca alţii, care la terminarea mandatului la primărie au lăsat zero lei în cont", a spus Nariţa. El a declarat că banii respectivi vor fi utilizaţi pentru lucrări de investiţii în Roşia Montană. "Vreau să chel­tuim pentru oameni aceşti bani, sper să fiu ajutat de consiliul local să realizăm lucruri bune în comună", a spus Virgil Nariţa. În con­diţiile în care majoritatea comunelor se plâng de lipsa banilor, la Roşia Montană banii din cont aşteaptă doar să fie cheltuiţi. Să mai spună cineva că taxele şi impozitele plătite de investitorul Roşia Mon­tană Gold Corporation pentru salarii şi clădiri nu sunt consis­tente.(F.R.)