Este vremea demisiilor politice a tot felul de şefi şi şefuleţi de partide care au clacat la alegerile locale. Demisii oarecum ono­ra­bile, pe care le apreciem ca un gest elegant, de fair-play politic, semn că tot mai mulţi dintre politicienii noştri de la putere sau din opoziţie s-au mai copt, iar unii au devenit chiar gentlemani sau, mai corect spus, adevăraţi democraţi. Singurul care a cam făcut notă discordantă a fost ţărănistul Victor Ciorbea care, cu chiu cu vai, a acceptat să demisioneze, dar numai după 7 august, la Congresul extraordinar al PNŢCD. Dar, pe domnul Ciorbea îl înţelegem, că el are o mare oroare de demisii de pe vremea când şi le dădea pe bandă rulantă, când din funcţia de primar general al Capitalei, când din aceea de prim-ministru al României.
    Dincolo de sarabanda demisiilor, partidele au trecut şi la analize mai serioase a eşecurilor electorale. Primul a dat tonul PSD-ul, un partid în care, mai ales în ultima vreme, nimeni nu a mai prea lu­crat, pentru că s-a ticsit de tot felul de şefi, ajungând la nu mai puţin de 33.720 de preşedinţi şi vicepreşedinţi. Numai Biroul Central Executiv are un preşedinte, un pre­şedinte executiv, un pre­şedinte al Consiliului Naţional, 17 vicepreşedinţi, un secretar general, 15 se­cretari executivi şi 122 de membri simpli. Enorm pentru un organ executiv care trebuie să acţioneze operativ, rapid şi eficient mai a­les în campaniile electorale. La judeţe, Biroul executiv are un pre­şe­dinte, 12 vicepreşedinţi, 1 pre­şedinte executiv, un secretar general, 5 secretari şi 42 de membri. Mulţi dintre ei au fost şi sunt o simplă umplutură politică, fără nici o activitate concretă! Este greu de cre­zut că, având o asemenea conducere stufoasă, un partid poate lupta cu birocraţia când este sufocat de propria administraţie şi nu este în stare să-şi facă ordine în propria ogradă de trandafiri. Ce să mai vorbim despre bătălia cu corupţia! Când ai atâta putere şi atâţia pretendenţi la ciolan, cu greu poţi face faţă obligaţiilor şefilor, decum să mai poţi lupta cu baronii locali ori centrali şi cu toată şleahta de parveniţi şi fripturişti. De aceea, credem că PSD-ul trebuie să se modernizeze şi să se restructureze pe ici pe colo, prin părţile esenţiale, dacă vrea să conducă bine o ţară întreagă. Conducerea bicefală trebuie mai ales să dispară şi de la centru şi din judeţe, iar vicepreşedinţii şi secretarii executivi ornamentali ar trebui serios răriţi! Mai ales că unii dintre ei au fost şi sunt ocupaţi doar cu probleme personale, ale lor sau ale neamurilor, îndepărtându-se complet de oameni şi problemele lor, după exemplul personal al lui Adrian Năstase. De altfel, la recenta întâlnire a liderilor PSD cu preşedintele Ion Iliescu, şeful statului a impus conducerii centrale a partidului ca până în 16 iulie să restructureze PSD-ul şi să-şi stabilească candidatul la prezidenţiale.
    Cât priveşte partidele din Alianţa D.A., deocamdată PD şi PNL s-au culcat pe laurii victoriei, atâta cât a fost ea la locale, iar liderii lor nu au timp momentan de analize critice, fiind prea ocupaţi cu în­toc­mirea listelor pentru alegerile generale. Numai să nu se trezească la toamnă... pe ghimpi!
    Oricum, se anunţă vremuri grele şi alte demisii mai ales după întâlnirea liderilor PSD cu preşedintele Iliescu. Şi în tabăra opoziţiei vor curge demisiile pentru că se spune că tandemul Stolojan-Bă­ses­cu va accepta înscrierea pe listele de senatori şi deputaţi doar a unor oameni tineri, cu activitate bogată şi proiecte politice viabile. Firesc, cei care nu se vor regăsi pe liste vor recurge fie la demisii sau, mai grav, vor migra spre alte partide în speranţa găsirii unui cio­lan sau măcar a vreunui oscior rămas de la marea tarabă a pu­terii din anul electoral 2004.