Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Teodor Atanasiu, ne-a pus la dispoziţie o situaţie cu realizarea veniturilor proprii ale buge­tului local la data de 31. 05.2004. Cele mai mari venituri au fost realizate aşa cum era normal, de Alba Iulia, care a adunat de la ce­tăţeni suma de 57,5 miliarde de lei. Urmează Sebeşul cu 23 de mi­liarde de lei, Aiudul cu 12 miliarde de lei şi CJ Alba cu 11,7 miliarde de lei. Ca grad de încasare în raportul prevederi-realizări, la această dată cel mai bine stă Sebeşul cu 71,49 la sută. Locuitorii judeţului din municipii au plătit până acum taxe şi impozite de peste 100 de miliarde de lei. La oraşe, în mod paradoxal, Cugirul are cele mai mari încasări 8,5 miliarde de lei, dar şi cel mai mic procent, sub 50 la sută. Orăşenii au plătit biruri de 27 de miliarde de lei, cam tot atât şi locuitorii din mediul rural. Comunele cu cel mai mare grad de în­casare al taxelor şi impozitelor locale sunt: Poiana Vadului - 170 la sută, Ohaba - 155 la sută, Râmeţ - 139 la sută, Bucium - 134 la sută, Gârbova - 132 la sută, Daia Română - 130 la sută, Rimetea - 129 la sută, Unirea - 12 la sută etc. Încasări de peste 1 miliard de lei au realizat doar comunele Ighiu, Lupşa, Roşia Montană, Sân­timbru, Unirea şi Valea Lungă. În Top-ul încasărilor la comune con­duce detaşat Primăria Roşia Montană cu 3,1 miliarde de lei. Din acest punct de vedere, trebuie precizat că la Roşia Montană în­casările sunt mai mari decât în unele oraşe: Abrud - 2,6 miliarde de lei, Baia de Arieş - 590 milioane de lei, Teiuş şi Zlatna - circa 3 miliarde de lei, în timp ce Câmpeniul este pe aproape, cu 3,9 mi­liarde de lei.
    Plecând de la aceste cifre, să mai reamintim că, în prezent, Pri­măria Roşia Montană deţine în cont incredibila sumă de... 18 mi­liarde de lei, bani pe care nici chiar Consiliul Judeţean Alba nu-i are la "ciorap". De unde atâta bogăţie într-o comună care până nu de­mult trăia doar cu "firimiturile" primite de la judeţ. Foarte simplu, pros­peritatea comunei din Munţii Apuseni este strâns legată de prezenţa investitorului canadiano-român, Roşia Montană Gold Cor­po­ration, firma care vrea să exploateze zăcămintele auro-argintifere de la Roşia Montană. Deşi încă nu a primit avizul de mediu, RMGC a plătit bani grei, miliarde şi miliarde de lei, pentru impozite şi taxe, pentru clădiri, terenuri, salarii etc. Acestea sunt cifre clare, oficiale, nefardate. Banii la Roşia Montană nu se văd numai în contul pri­mă­riei, ci şi în investiţiile care s-au realizat sau sunt în curs de a se pune în practică. Este o nouă dovadă că la Roşia Montană venirea investitorului a ridicat standardul de viaţă al moţilor, ca la oraş, sau în unele cazuri, peste ce se trăieşte la oraş.

---

    La începerea mandatului, noua conducere a Consiliului Judeţean Alba a ţinut să-şi facă publică situaţia materială, deşi preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi au făcut acelaşi lucru la depunerea candi­da­turilor. Preşedintele CJ Alba, Teodor Atanasiu, are în proprietate un apartament în zona stadionului şi două autoturisme, unul marca O­pel Omega (anul fabricaţiei 1989) şi altul Cielo (folosit de soţie, an de fabricaţie 1997). Vicepreşedintele CJ Alba, Nicolae Popa, deţine o casă în Centru, ridicată în 2002, care este aproape finalizată. Pen­tru a-şi ridica această construcţie, familia Popa a vândut apar­ta­mentul în care locuia şi a accesat un credit bancar. Nicolae Popa mai deţine un autoturism marca VW, din anul 1994, folosit de fiul său, student la Cluj Napoca. Celălalt vicepreşedinte, Ion Dumitrel, are un apartament în cartierul Cetate, pentru a cărui modernizare a luat un credit bancar. Ion Dumitrel nu are maşină personală. "Averea familiei este copilul", a spus Ion Dumitrel.
    Deci, se poate spune că aleşii noştri au păşit în administraţie în... adidaşi. Să vedem cum vor ieşi peste patru ani! Slabi aţi intrat, slabi să ieşiţi, potrivit proverbului latin: Macram cavum, macra cavisti! (F.R.)

---

    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Nicolae Popa, ne-a de­clarat că Guvernul a alocat doar un miliard de lei pentru refacerea obiectivelor distruse de calamităţi. Necesarul era de 146 de miliarde de lei. "Am repartizat aceşti bani în totalitate drumurilor pentru că infrastructura a avut cel mai mult de suferit", a declarat Nicolae Po­pa. El a mai precizat că banii respectivi au fost distribuiţi după cum urmează: podul de la Galtiu - 148 milioane de lei; DJ 107 I Mogoş - 55 milioane de lei; DJ 108 Albac - Horea - 33 milioane de lei; DJ 141D Boz- Doştat - 53 milioane de lei; DJ 704 A Pianu - Strungari - 64 milioane de lei; DJ 742 Gura Roşiei - Roşia Montană - 161 milioane de lei; DJ 750 Gura Sohodol - Sohodol - 10 milioane de lei; DJ 750 Valea Mănăstirii - 260 milioane de lei; DJ 762 Mihoieşti - 33 milioane de lei. Alte 181 de milioane de lei s-au alocat pentru pro­iectul tehnic al podului de la Galtiu. Dar, pentru ca acest pod să fie dat în folosinţă aşa cum se cuvine, ar fi necesare 5 miliarde de lei, a mai spus Popa. (F.R.)

---

    Luni după - amiază la Bucureşti Octav Cozmâncă - preşedintele executiv al PSD a avut pe parcursul a 6 ore întâlniri succesive cu conducerile organizaţiilor judeţene, tema discuţiilor fiind, evident, re­zultatele alegerilor locale şi măsurile care au fost adoptate în urma acestora. Preşedintele PSD Alba, Mugurel Sârbu, care a participat de asemenea la întâlnire ne-a precizat în exclusivitate că, în ceea ce priveşte conducerea organizaţiei judeţene, nu s-a pus nici un mo­ment problema unor eventuale demisii, ci din contră activitatea li­derilor PSD Alba a fost apreciată având în vedere o serie de factori "perturbatori" care au încercat pe orice căi să destabilizeze partidul. De asemenea Octav Cozmâncă a cerut continuarea procesului de a­sanare morală a partidului prin renunţarea la acei membrii "pietre de moară" care au dat grele lovituri de imagine PSD - ului şi au "con­tribuit" din plin la pierderea alegerilor în unele din cele mai im­por­tante localităţi ale judeţului. Vom reveni.(R.J.)

---

    Noua conducere a Consiliului Judeţean Alba se întâlneşte astăzi cu primarii din judeţul Alba, în cadrul unei întâlniri de lucru ce va a­vea loc la sala de conferinţe a hotelului "Parc" din Alba Iulia. "În pri­mul rând dorim să le cunoaştem problemele şi să vedem cum le putem rezolva. Pe de altă parte, având în vedere că aproape ju­mătate din aleşi sunt noi, vrem să ne şi cunoaştem mai bine", a spus preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Teodor Atanasiu.(F.R.)

---

    Reunit în prima şedinţă de lucru, Consiliul local nou ales al mu­nicipiului Alba Iulia a desemnat noi reprezentanţi în Adunarea Ge­nerală a Acţionarilor de la SC Apa-Canal Alba Iulia şi în cea de la Apa CTTA - operatorul unic de alimentare cu apă şi canalizare. Mă­sura este necesară deoarece reprezentanţii de până acum, Ioan Bo­găţan în AGA al SC Apa-Canal Alba Iulia şi Eugen Aurel Maier nu mai pot îndeplini aceste atribuţii pe motiv de incompatibilitate pentru că în urma alegerilor din 6 iunie Ioan Bogăţan a fost ales viceprimar, iar Eugen Maier este consilier local. Ei şi-au dat demisia din funcţile deţinute în cele două Adunări Generale ale Acţionarilor. În locul lui Ioan Bogăţan în AGA de la SC Apă-Canal Alba Iulia a fost desemnat d-l Aurel Luca, iar în locul lui Eugen Maier în AGA de la operatorul unic (Apa CTTA) a fost desemnat d-l Marius Ceteraş. (A.D.)

---

    Primarul municipiului Aiud, Mihai Horaţiu Josan, cel care a ocu­pat acelaşi post şi în legislatura 1996-2000, începe munca şi cu o evaluare a personalulului pe fiecare post. "Nu este vorba de o vâ­nătoare de vrăjitoare, ci pur şi simplu trebuie ca fiecare salariat să ştie ce are de făcut, iar munca să şi-o facă cât mai bine. Când plec la un nou drum vreau să ştiu pe ce pot conta", a spus primarul li­beral. (F.R.)