Căldura toridă de afară, din case sau de la serviciu din aceste zile ne-a toropit şi ne-a... topit pe toţi. Cu toate acestea, în afara celor care au prins un bilet la mare, pe litoralul românesc al Mării Negre sau pe altele mai însorite şi mai ieftine (!) din Grecia, Turcia, Bulgaria, Croaţia, Italia etc, majoritatea românilor merge la muncă. Chiar şi Guvernul României lucrează de zor, amânându-şi vacanţa. Fierberea mare a activităţii Executivului din aceste zile o reprezintă privatizările din sistemul energetic şi cea a SNP Petrom.
    Deja timpul nu mai are răbdare nici măcar o săptămână-două, până când mai trece canicula. Presiunea organismelor inter­na­ţi­onale, a Băncii Mondiale şi a FMI, precum şi cea generată de ca­len­darul de aderare a României la Uniunea Europeană obligă guver­nanţii să lucreze la temperaturi înalte. Ministerul Economiei şi Co­merţului, de exemplu, a reuşit să spargă gheaţa privatizărilor din e­ner­getică. Astfel, în aceste zile a fost semnat contractul de priva­tizare a celor două distribuţii ale Electrica - Electrica Banat şi E­lectrica Dobrogea cu compania Enel din Italia. Aceasta este prima privatizare în energetică, tranzacţia cifrându-se la 111,8 milioane de euro (69,1 milioane de euro pentru Electrica Banat şi 42,7 milioane de euro pentru Electrica Dobrogea).
    Chiar dacă unii analişti reproşează că guvernul a negociat cu un singur ofertant şi sub presiunea organismelor amintite, precum şi că s-a obţinut un preţ relativ mic, ministrul de stat Dan Ioan Po­pescu a declarat într-o recentă conferinţă de presă: "Raportat la cele două societăţi şi la momentul privatizării, preţul obţinut pentru Electrica Banat şi Electrica Dobrogea este unul foarte bun". El a dat ca exemplu rezultatele eco­nomice destul de slabe ale celor două societăţi în ultimii doi ani (profit de 0,047 milioane de euro în 2002 şi pierderi de 0,11 milioane de euro în 2003 - Electrica Banat şi 0,64 milioane de euro profit în 2002, respectiv pierderi de 0,02 milioane de euro în 2003 - Electrica Dobrogea). D.I.P. a adăugat că guvernul a urmărit să protejeze atât populaţia cât şi agenţii eco­no­mici cu privire la costul viitor al energiei electrice. "Un preţ ridicat pen­tru acţiunile celor două societăţi ar fi dus la mărirea consi­de­rabilă a tarifelor finale la energia electrică (...). Era uşor pentru gu­vern să obţină un preţ mare pentru filialele Electrica, însă acest fapt ar fi însemnat creşterea automată a tarifelor. Am încercat să li­mi­tăm pe cât posibil creşterea exagerată a preţului la energia e­lec­trică".
    Acum, după cum bine se cunoaşte, în România preţul la energia electrică este puternic subvenţionat de stat şi este stabilit de către Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei. Până în 2007, însă, treptat piaţa de energie se va liberaliza, preţul curentului e­lectric urmând să crească până la nivelul din Uniunea Europeană. Astfel că, potrivit strategiei guvernamentale, vânzarea celor două companii energetice româneşti înseamnă practic un preţ mai mic de privatizare pentru tarife mai mici la consum pe piaţa internă. Ca ur­mare, impactul asupra tarifului final la consumator, conform pro­misiunilor guvernamentale, va fi o majorare de maximum 4,5% pe an, în primii trei ani, respectiv 3% pe an pentru următoarea pe­rioadă. De aseme-nea, un argument încurajator l-ar reprezenta in­tenţia declarată a companiei Enel de a investi în următorii 15-20 de ani aproximativ un miliard de euro în modernizarea şi restructurarea reţelei de distribuţie a celor două filiale preluate.
    Ieri (vineri, 23 iulie a.c.) a fost semnat contractul între SNP Pe­trom şi grupul austriac OMV, prin care statul român a vândut 33,34% din acţiunile Petrom. Până la închiderea ediţiei nu am reuşit să aflăm preţul de achiziţie, însă unii analişti au avansat suma de 1,4 milioane de euro. OMV va investi anual la Petrom circa 300 de milioane de euro. Este mult? Este puţin? Dumnezeu mai ştie. Ce se ştie sigur este faptul că Petrom deţine la ora actuală două ra­finării şi circa 600 de benzinării, cu care acoperă aproape jumătate din consumul naţional de carburanţi şi că extrage 6 milioane de tone de ţiţei şi 6,5 miliarde de metri cubi de gaze anual.