La noi calamităţile au devenit epidemice. Ele bântuie într-o parte sau alta a ţării şi, mai întotdeauna, acolo unde oamenii sunt mai săraci, mai neajutoraţi sau, cum se spune în popor, unde-i aţa mai subţire. Este momentul când autorităţile ies la rampă, fac tot ce pot, de la promisiuni şi vizite în haine de lucru la ajutoare şi apeluri online, dar sunt atât de mulţi cei în restrişte şi atât de intens este corul năpăstuiţilor, încât mai trebuie împărţite şi sancţiuni împotriva vinovaţilor care nu au stat în calea stihiilor.
    Suntem de-a dreptul copleşiţi de grija părintească între res­pec­tarea legii şi decolmatarea canalelor şi, mai ales, de evaluarea e­xactă a situaţiilor de ne vine să ne plângem de milă că l-am înlocuit pe "vom face totul" cu modernul "cum e posibil, domnilor?".
    Puhoaiele s-au scurs, discuţiile s-au aprins, ajutoarele se mai dis­cută încă. Acolo unde descinde şi delegaţia Puterii ele se împart civilizat, pe tabele, sub semnătură privată, unde nu, se condi­ţio­nea­ză de raportări, expertize la faţa locului, asigurări, ori cum acestea din urmă lipsesc "cu desăvârşire", sprijinul aşteptat este tăiat de pe listă.
    Pentru că - nu-i aşa? - ajutoarele oferite de Guvern trebuie dis­tribuite numai în zonele cu "adevărat prioritare" şi acolo "unde se res­pectă legea". O fi vreo lege specială, pe care n-am apucat încă să o studiem, a ploilor cu găleata, a furtunilor, a vânturilor sălbatice ori a grindinei căzute din cer.
    Capul plecat, sinistraţi, că legea nu-l taie! Trebuie să apărăm au­torităţile supreme, luate ca de obicei pe nepregătite, la scurtă vreme după ce şi-au decretat cu pompă compensatele medicamente pen­tru pensionari, subvenţiile pentru şomeri că doar nu mai au de unde să-şi împartă grosul rămas în disputa electorală ce va să-nceapă taman la toamnă-iarnă.
    Le-au sărit şi lor şi nouă în ajutor comunitarii, care vor da agri­cultorilor pensionari - în număr de două milioane - pensii pe măsura zilelor-normă lucrate şi a eforturilor depuse la dezvoltarea agriculturii autohtone.
    O! Ce să mai spunem de cele 11 miliarde de euro care ne vor (par)veni de la ţările "mărginaşe" ale Vestului european! Trai bun ne-aşteaptă!... Dar cum vara-i ici, iarna-i aproape, după remuneraţii mici şi buget de austeritate, executivul tipăreşte de zor bonuri valo­rice maro şi albastre drept ajutoare pentru încălzire. Tot după son­daje şi estimări, capitole la care suntem olimpici, în iarna electorală care vine 1,6 milioane de familii vor primi bonuri de încălzire, graţie efortului de stat care îi subţiază buzunarul cu peste 4.400 de mi­liarde de lei.
    Vom putea sta liniştiţi la gura sobei, lângă caloriferele dez­a­fec­tate sau lângă centrala termică, de la caz la caz, pe proprie răs­pundere. Bani se dau şi celor cuminţi care cultivă legume, care produc "poame", adică piersici, caise, prune, mere... şi chiar cas­tane. Cât sunt de săţioase castanele noastre prăjite la colţ de stra­dă...! Din nou are de câştigat populaţia care va avea, în opinia vocilor autorizate - "produse mult mai bune".
    Socoteală sigur nu va avea cine să dea că pe-atunci se schimbă macazu' şi viitorilor urcaţi în ascensorul puterii nu le rămâne decât de dat vina pe celebrii lor înaintaşi în funcţii.