Guvernul şi-a făcut un titlu de glorie din efectuarea a două rec­tificări bugetare, la scurtă vreme una după alta. Demersul în sine stârneşte multe nedumeriri şi semne de întrebare. În primul rând contribuabilul ar vrea să ştie de ce a trebuit să se recurgă la ajustări atât de grăbite, dacă bugetul a fost bine articulat din start. Nu cum­va prin această manevră se recurge la deturnarea unor sume însem­nate de bani în favoarea susţinerii campaniei electorale a PSD? Alt­fel nu se explică interesul subit pentru reîmpărţirea brumei de bani care au mai rămas în vistieria statului.
    Trucul la care se recurge nu este nou. În toată perioada post­decembristă s-a cheltuit mai mult decât s-a încasat, în timp ce im­porturile au depăşit cu mult exportul. După cum se ştie, în tot acest răstimp, guvernanţii s-au întrecut în a umple golurile din economie cu vânzările falimentare generate de privatizările păguboase. La aceste eşecuri răsunătoare se adaugă proliferarea corupţiei şi a frau­dei, ignorarea cu bună ştiinţă a încasării arieratelor, harababura creată în sistemul vamal şi fiscal, clientelismul politic şi nepotismul care au făcut atâtea "găuri negre" în bugetul ţării. Nu-i de mirare, deci, că an de an, deficitul bugetar s-a amplificat încât a fost nevoie de intervenţia FMI ca să impună condiţii stricte pentru obţinerea unei noi tranşe de împrumut. Aşa se face că în prezent programul fixat de organismele internaţionale pentru deficitul bugetar este de 2,5 la sută din Produsul Intern Brut (PIB). Nu mai este un secret că pentru a putea cârpi cât de cât dezechilibrele create între venituri şi cheltuieli, s-a apelat cu nonşalanţă la aşa-zisele rectificări bugetare care, de regulă, au fost instrumente de influenţare a opţiunilor ale­gătorilor. Aşa s-a ajuns ca puţinii bani rezultaţi din "rectificări" să fie dirijaţi pentru aplanarea unor conflicte sociale şi satisfacerea par­ţială a unor revendicări din minerit, siderurgie, sănătate, învăţământ etc. Rectificările de buget n-au fost decât banale guri de oxigen pen­tru reanimarea unor sectoare aflate în grea suferinţă.
    Recentele modificări ale bugetului sunt motivate de faptul că în­casările bugetare au sporit cu peste 11 la sută faţă de perioada co­respunzătoare a anului trecut. În realitate este vorba de o încercare timidă de rectificare a sărăciei, întrucât sectoarele vitale din eco­nomie au rămas neconsolate şi de data aceasta. Deşi a primit ceva bani în plus pentru acoperirea cheltuielilor în campania de toamnă, agricultura se confruntă cu mari greutăţi generate de scumpirea pre­ţurilor la carburanţi, îngrăşăminte chimice, piese de schimb. Sunt mul­te voci care susţin că actuala rectificare bugetară ar avea des­tule conotaţii politice. Rămâne de văzut dacă în toamna electorală, când se vor număra voturile, alegătorii vor şti care sunt candidaţii ce seamănă vânt pentru a le rezerva surpriza de a culege furtună.