Sâmbătă, 7 august 2004, oraşul Zlatna a fost gazda unui miting şi a unor dezbateri menite să de­termine revigorarea vieţii eco­nomice şi sociale a acestei lo­calităţi atât de greu încercată de restructurarea sectorului minier, manifestări organizate de Pri­mă­ria şi Consiliul local Zlatna, îm­preună cu recent înfiinţatul Con­siliu pentru renaşterea Zlat­nei. La dezbaterile organizate sub sloganul "Împreună pentru Zlat­na", care au debutat la ora 11,00, în sala de şedinţe a Primă­riei din Zlatna, au fost prezenţi re­pre­zen­tanţi ai celor mai importante partide politice, parlamentari şi lideri administrativi. La demersul noului primar al Zlatnei, Silviu Ponoran, şi al con­silierilor locali, s-au alăturat cei doi vicepreşedinţi ai Con­siliului Judeţean, Nicolae Popa şi Ion Dumitrel, deputaţii Constantin Selagea şi Alexandru Pereş, consilierii judeţeni Dan Marcu, Emil Crişan şi Toader Ulise etc., care au şi semnat, dându-şi mâna din­colo de interesele partid, un acord de colaborare pentru acordarea ajutorului necesar oraşului şi locuitorilor săi. Acordul respectiv a fost semnat, alături de Primăria şi Consiliul local Zlatna, de Consiliul Judeţean şi Prefectura Alba, PUR, PNL, PD, PRM şi PSD, iar în documentul respectiv se precizează că semnatarii "se obligă să co­laboreze pentru acordarea de ajutor politic, administrativ, par­la­mentar şi guvernamental" pentru punerea în practică a aşa-zisului "Plan Ponoran", care are în vedere următoarele: înfiinţarea Parcului Industrial Zlatna, obţinerea de către administraţia locală a obi­ectivelor cu caracter social din patrimoniul fostei societăţi "Ampe­lum" (staţia de tratare a apelor, cantina, căminul de nefamilişti, sta­dionul şi centrul de recuperare a forţei de muncă de la Feneşasa) şi menţinerea în funcţiune a liniei ferate Zlatna- Alba Iulia. În des­chi­derea sesiunii de dezbateri, Silviu Ponoran a arătat problemele ma­jore cu care se confruntă oraşul: *cota alarmantă a şomajului (peste 90%); *lipsa unei oferte ocupaţionale alternative, pentru cei apro­ximativ 1.500 de oameni disponibilizaţi ca urmare a lichidării SC "Ampelum" SA şi închiderii Filialei "Zlatmin"; *tendinţa de limitare a oportunităţilor ce s-ar oferi potenţialilor investitori, prin închiderea li­niei ferate Zlatna- Alba Iulia; *scăderea drastică a veniturilor buge­tului local, şi aşa înjumătăţit prin aplicarea prevederilor OG 27/1996, privind acordarea unor facilităţi locuitorilor Munţilor Apuseni; *im­posibilitatea practicării unei agriculturi de subzistenţă, ca urmare a degradării avansate a solului poluat sistematic; *dificultăţi în asi­gu­rarea resurselor financiare necesare refacerii ecosistemului; *cele 12 şcoli şi grădiniţe de pe raza oraşului îşi aşteaptă cei 1.000 de elevi cu aceleaşi clase (ce-i drept, curate), pentru care nu s-au găsit re­surse necesare reparării şi modernizării; *iminenţa închiderii sin­gurului spital din localitate, în condiţiile în care nu sunt identificate resursele necesare reabilitării clădirii în vederea autorizării; *tendinţa accentuată de depopulare a localităţii şi de "îmbătrânire" a popu­laţi­ei, ca urmare a migraţiei tinerilor.
    

Fosta "uzină nouă", (locaţie pentru viitorul parc industrial), şi ce a mai rămas din halele acesteia, după jaful valorificării "fierului vechi" la suma de... 100 de miliarde de lei

La cele de mai sus se adaugă faptul că Primăria din Zlatna la momentul preluării ei de către Sil­viu Ponoran şi noua echipă de consilieri a fost găsită cu da­torii de aproximativ 10 mi­li­arde de lei, având la rândul ei de re­cuperat de la societăţile co­mer­ciale de pe raza loca­li­tăţii o su­mă aproape egală (8 miliarde de lei datorează faţă de Primărie doar fostele "Am­pelum" şi "Zlat­min"). În timpul dezbaterii, toţi cei prezenţi au fost de acord că "Pla­nul Pono­ran" reprezintă un pas înainte spre ieşirea de sub "bles­temul sărăciei, poluării şi şomajului", an­gajându-se să sprijine la toa­te nivelurile aplicarea acestuia. Întrebat de reprezentanţii presei cum se face că intenţionează să înfiinţeze un parc industrial la Zlat­na, în condiţiile în care are două exemple de eşecuri ale unor astfel de parcuri în judeţul Alba, Silviu Ponoran a răspuns: "Sunt convins că un astfel de parc va avea succes la Zlat­na, deoarece am primit deja oferte de la vreo cinci-şase investitori străini (austrieci, ruşi, chi­nezi), care se arată interesaţi să dezvolte aici o activitate economică profitabilă, iar locaţia pe care am iden­tificat-o pentru viitorul parc industrial este dotată cu toate utilităţile: gaz, energie electrică, apă, cale ferată etc. Aşadar investiţia nece­sară este minimă. Nu mai tre­buie decât să obţinem spaţiul res­pectiv, ca să-l putem pune în va­loare, iar în demersurile noastre pentru obţinerea acestuia ne bazăm pe toţi cei pe care i-am invitat azi aici...". Despre locaţia viitorului parc industrial, (fosta "uzină nouă"), Silviu Ponoran a declarat că, din informaţiile pe care le de­ţine, proprietarul acesteia a valorificat deja ceea ce a putut, la fier vechi, din halele dezafectate, realizând astfel un profit de apro­xi­ma­tiv... 100 de miliarde de lei!
    La manifestare au fost prezenţi poliţiştii şi jandarmii conduşi de col. Aurel Capătă. Din fericire nu s-au înregistrat evenimente nedo­rite.

---

     Poliţiştii din Valea Lungă au fost sesizaţi vineri seara, în jurul orei 18.00, despre faptul că un bărbat a fost trăznit în locul numit Zăvoi. Victima, Ion Chirilă, de 53 de ani, plecase să strângă lucerna din Zăvoi împreună cu consăteanul său, Emilian Docea, din Valea Lungă. Deoarece era vreme "tare", cei doi s-au grăbit să ancoreze lucerna pe căruţa trasă de doi cai. La un moment dat, un trăznet s-a abătut asupra lui Chirilă, care avea un lanţ metalic în mână. Odată cu acesta a fost doborât de descărcarea electrică şi un cal înhămat la căruţă. (N.I.T.)

---

     Sâmbătă după-amiază, în jurul orei 16.30, poliţia municipiului Alba Iulia a fost sesizată de Nicolae B., de 66 de ani, din Blaj, că a fost victima unei tâlhării. Bărbatul le-a povestit poliţiştilor că, în timp ce se deplasa pe strada Octavian Goga din centrul municipiului, l-a acostat un bărbat şi cu forţa l-a dus în spatele unei case de pe strada Mihai Viteazul, la intrarea pe poarta I a Cetăţii, unde i-a sustras 200.000 de lei şi buletinul de identitate. Agresorul a fost descris ca fiind costumat în ţinută militară de camuflaj iar la borsetă avea agăţată o cocardă tricoloră, cu alb, roşu şi verde. Personajul descris este unul cunoscut poliţiştilor şi locuitorilor din Alba Iulia, fiind des văzut în intersecţii sau în zona localurilor în timp ce circula cu tăbliţe de înmatriculare pe piept şi pe spate şi imitând manevrele maşinilor din trafic. A fost identificat şi reţinut rapid de poliţişti. Claudiu Chirilă, de 25 de ani, domiciliat în Alba Iulia,cu un handicap de vorbire, le-a arătat poliţiştilor cum l-a atacat pe om şi cum a abandonat buletinul de identitate al acestuia într-o benă de beton. Chirilă a fost reţinut în arestul IPJ Alba şi urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba cu propunerea de arestare preventivă.

---

     Congresul extraordinar al PNŢCD l-a ales, sâmbătă, cu 363 voturi "pentru" şi 12 anulate pe Gheorghe Ciuhandu ca preşedinte al partidului, în baza moţiunii "România creştin democrată. Azi în Timişoara, mâine în toată ţara". Delegaţii la congres i-au ales şi pe cei 16 membri ai Biroului Naţional de Conducere, precum şi pe cei 98 de membri ai Delegaţiei Permanente Naţionale, toţi propuşi de Ciuhandu.
    Astfel, Biroul Naţional de Conducere va fi format din Adrian Orza, preşedinte al Comitetului Naţional de Conducere, Ion Caramitru, preşedinte al Delegaţiei Permanente Naţionale, Marius Anghel, secretar general şi vicepreşedinţii Vasile Voicu Bora, Viorel Safta, Mihai Marinescu, Andrei Dimitriu, Virgil Petrescu, Alex. Ştefănescu, Constantin Timoc, Cornel Boiangiu, Marius Popovici, Şerban Bubenek, Liviu Scarlat, Cornel Furtună, Zoe Rădulescu. Conjudeţeanul nostru, Vasile Voicu Bora, a fost desemnat şi ca responsabil regional pentru activitatea PNŢCD în Ardeal.
    Delegaţii au decis modificarea statutului partidului în sensul că, în 30 de zile de la alegerea în funcţii de conducere la nivel central, teritorial şi al organizaţiilor speciale, cei aleşi să fie supuşi verificărilor CNSAS.

---

     Ca şi în anii trecuţi, luna august se caracterizează prin fenomene meteorice deosebite. Curentul meteoric este un grup de particule cu diametrul în jur de 1 mm, ce se mişcă în jurul Soarelui pe o orbită, care intersectează planul eclipticii într-un punct apropiat de orbita Pământului. Atunci când Pământul în mişcarea sa de revoluţie trece prin acea regiune din spaţiu, particulele vor pătrunde în atmosfera lui. Aici, frecându-se cu aerul, se produc fenomene de ardere care provoacă emisie de lumină, uneori fiind observate adevărate "ploi de stele". Datorită efectului de perspectivă, traiectoriile particulelor prin atmosferă apar divergente. Ele par a se împrăştia dintr-un singur punct numit radiant.
    Un curent celebru vizibil în această lună poartă denumirea de Perseide, deoarece are radiantul în constelaţia Perseu. El este activ în intervalul 17 iulie - 24 august, având maximul în perioada 11 - 13 august, când se estimează circa 110 meteori pe oră, fiind vizibil toată noaptea. Aceste stele căzătoare provin de la cometa 109P / Swift - Tuttle, care a trecut la periheliu în anul 1992, având o perioadă orbitală de 130 ani. În cronicile chinezeşti se spune că în anul 36 au fost văzuţi într-o noapte peste 100 de meteori pe oră. Primul observator, care a determinat rata orară a acestui curent, a fost Eduard Heis în anul 1839 cu 160 meteori pe oră. Calculul orbitei a fost făcut de Giovanni Schiaparelli (1835 - 1910) între anii 1864 şi 1866, el dându-i numele de Perseide.
    Conform dr. Ştefan Berinde, de la Univ. Babeş- Bolyai Cluj - Napoca, în noaptea de 11 spre 12 august în jurul orei 23:54, vom avea un maxim primar asociat cu roiul de particule eliberate de cometa Swift -Tuttle cu ocazia trecerii sale la periheliu (punctul cel mai apropiat de Soare) în anul 1862. Acest maxim va avea o activitate de peste 100 de meteori pe oră, poate chiar la nivelul unei furtuni de meteori (peste 1000 pe oră) pentru o perioadă de câteva zeci de minute. În acest an, aşa-numitul maxim tradiţional se va produce pe data de 12 august, aproximativ între orele 14 - 16, deci el este favorabil Americii şi Pacificului. Analizele efectuate în urma observaţiilor din anii precedenţi precum şi cercetări de natură teoretică, au arătat existenţa şi aşa-numitului maxim terţiar în noaptea de 12 spre 13 august.
    După cum se poate observa, acest complex de maxime cuprins între 11 şi 13 august este favorabil României, iar Luna este trecută de faza ultimului pătrar răsărind la ora 1:07, în noaptea de 11 spre 12 august. Observaţiile pot începe după ora 22 când s-a terminat crepusculul astronomic de seară şi radiantul are deja 20 de grade pe orizontul nordic şi se pot încheia înainte de ora 5, când începe crepusculul civil de dimineaţă, Luna ridicându-se abia la 20 de grade pe orizontul estic şi radiantul este aproape la zenit (adică deasupra capului). Dr. Ştefan Berinde (originar din Alba Iulia), cu alţi astronomi, se află în perioada 10 - 13 august la cabana "Pârâul lui Blaga", pe Valea Frumoasei (cursul superior al râului Sebeş), sub vârful Cindrel (Munţii Sibiului), pentru a observa şi înregistra fenomenul.
    Cei care doresc să ni se alăture sunt aşteptaţi cu drag: (0744-512245)

---

     Sâmbătă după-amiază, în numai o jumătate de oră, în urma ploilor torenţiale, pârâul Hatei a ieşit din matcă şi a colmatat drumul judeţean din Vidra cu circa 14 mc de aluviuni. S-a intervenit cu utilajele de la drumuri judeţene, punctul de lucru Câmpeni, traseul fiind redat circulaţiei. (N.I.T.)