Situaţia Parcului Industrial Sebeş-Alba (PISA) a fost analizată ieri, în şedinţa Comitetului Operativ Consultativ, la solicitarea pre­fectului Mugurel Sârbu, care s-a arătat nemulţumit de activitatea des­făşurată până acum la PISA. Directorul PISA, Lucian Docea, a încercat să motiveze că angajaţii societăţii pe care o conduce au elaborat deja o strategie de lucru pentru al doilea semestru din a­cest an. Aceasta presupune introducerea altor obiecte de activitate, cum sunt acordarea de consultanţă sau intermedierea în a­facerile imobiliare, în vederea atragerii de venituri, până când oamenii de afaceri se vor arăta interesaţi să investească la PISA. Cealaltă com­ponentă a strategiei vizează majorarea capitalului social al PISA cu 45.000 de euro, prin emiterea de acţiuni fie către acţionarii fondatori (Consiliile locale Sebeş şi Alba Iulia şi Consiliul Judeţean), fie către alţi acţionari, o decizie în acest sens urmând să fie luată luna vii­toare de Adunarea Generală a Acţionarilor PISA. De asemenea, Do­cea a spus că a discutat recent cu conducerea Agenţiei Naţionale a Investitorilor Străini în vederea contractării unui credit pentru rea­lizarea reţelei de electricitate, proiect care ar costa aproximativ 12.000 de euro, motiv pentru care este necesară mărirea capitalului social. Totodată, în şedinţa din 12 iulie, a spus directorul PISA, AGA a aprobat un program de promovare a parcului industrial. Legat de acest aspect, prefectul Mugurel Sârbu s-a declarat foarte nemul­ţumit, afirmând că până la această dată nu s-a făcut nici un fel de promovare pentru PISA. "Nu mai accept să se meargă în ritm de melc, ci trebuie schimbate lucrurile", a spus prefectul.
    Mugurel Sârbu este de părere că ar fi trebuit organizată o lansare oficială a parcului, aşa cum s-a întâmplat la Cluj-Napoca, la care să fie invitaţi de la miniştri, la reprezentanţii marilor firme, astfel încât PISA să capteze atenţia tuturor mijloacelor mass-media. "Nu ştie nici dracu' că avem parc industrial", a spus prefectul gesticulând din mână, vizibil iritat, deşi susţinuse că nu vrea să fie critic la adresa lui Docea. Preşedintele Consiliului Judeţean, Teodor Atanasiu, a opi­nat că nu doar majorarea de capital ar fi o soluţie, ci şi contractarea unui împrumut garantat de acţionari, care acum nu au certitudinea că îşi vor recupera vreodată banii investiţi până în prezent. Cea mai bună soluţie însă, este de părere Mugurel Sârbu, ar fi ca PISA să intre în proprietatea terenului deţinut acum de Consiliul local Sebeş, în caz contrar oamenii de afaceri refuzând să deruleze investiţii pe un teren care nu aparţine parcului, ci este doar concesionat, mai ales dacă nu a fost rezolvată încă problema utilităţilor publice. Pre­fectul a spus că numai canalizarea ar putea constitui o problemă, dar care ar avea totuşi două soluţii: fie va fi realizată o microstaţie de epurare, fie parcul industrial va fi racordat la staţia din Lancrăm, aparţinând Sebeşului. Pentru toate acestea, sunt necesare studii de fezabilitate şi proiecte, astfel încât să poată fi realizate, în momentul în care vor exista sursele de finanţare, a mai spus Mugurel Sârbu.

---

     Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a criticat dur apre­cierile pe care prefectul Mugurel Sârbu le-a făcut referindu-se la pro­blema sediilor Curţii de Apel Alba Iulia şi Primăriei Alba Iulia. Rea­mintim că prefectul a catalogat preocuparea primarului faţă de lanţul de mutări gândit, ca fiind o atitudine electorală, apreciind că primarul "şi pentru stadion a făcut mare tevatură că el nu-l primeşte şi, după ce l-a primit, a stat stadionul 6 sau 7 luni de zile şi nu s-a făcut nimic". Mircea Hava consideră că prefectul vorbeşte fără să se in­formeze: "Prefectul neavând ce face s-a apucat din nou de vechea lui pasiune: Hava. În ce priveşte subiectul sediilor, mutarea lor în lanţ, aşa cum am gândit-o şi am convenit cu toţii asupra ei este în beneficiul oraşului. Noi dorim să păstrăm instituţia Curţii de Apel la Alba Iulia, dar pentru asta ea are nevoie de un sediu adecvat. Pentru noi este comod să rămânem unde suntem acum. Dar înţelegem mai bine decât dumnealui care este problema şi vrem s-o rezolvăm. Pen­tru aceasta în următoarea şedinţă a Consiliului local Alba Iulia va fi aprobată o rectificare de buget de 10 miliarde de lei. Dintre aces­tea, 2 miliarde sunt prevăzute pentru amenajările pe care trebuie să le facem la fostul sediu al Bancorex, dacă ne mutăm acolo.(...) Cât despre stadion preocuparea primăriei o vede oricine trece pe acolo. E drept că am uitat să-i dăm raportul cu ce lucrăm în oraş. Nici nu o vom face. N-are decât să se plimbe prin municipiu şi va vedea ce face primăria. Pentru lucrările la stadion, imperios necesare pentru obţinerea licenţei FC Unirea pentru Divizia A, noi am primit chiar fe­licitări din partea oficialilor FRF. Asta arată mai mult decât orice că ştim să lucrăm. În plus avem şi aprecierile cetăţenilor, care pentru noi înseamnă mult mai mult decât aprecierile domnului prefect".

---

     Problema datoriilor acumulate de instituţiile de învăţământ din o­ra­şele Baia de Arieş, Abrud şi Câmpeni către furnizorii de com­bustibil lichid folosit iarna trecută pentru încălzire a fost analizată ieri, în cadrul şedinţei Comitetului Operativ Consultativ. Întâlnirea a fost convocată de prefectul Mugurel Sârbu, după ce ministrul Eco­nomiei şi Comerţului, Dan Ioan Popescu a promis, în timpul vizitei la Alba Iulia, că va încerca să rezolve această problemă. Conform pro­misiunilor ministrului, consiliile locale ar urma să achite în contul u­ni­tăţilor şcolare debitoare doar 20 la sută din facturi, restul fiind su­portat de minister, în baza unui viitor proiect de hotărâre de guvern. Potrivit situaţiei prezentate de primari, datoriile unităţilor şcolare către SC Petrom şi alte două firme private se ridică la aproape 1,5 miliarde de lei, cele mai mari datorii fiind acumulate de instituţiile din Abrud şi Câmpeni, cu peste 600 de milioane de lei fiecare. În acest context, şcolile respective ar trebui să beneficieze de suma totală de peste 1.152 de miliarde de lei din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, în condiţiile în care primarii celor 3 oraşe s-au angajat că vor plăti procentul de 20 la sută din datorii. Primarul oraşului Zlatna, Silviu Ponoran, i-a cerut prefectului să solicite ca sistemul de plată propus să fie aplicat şi în cazul unităţilor şcolare din Zlatna, care au acumulat debite de aproximativ 700 de milioane de lei, dar nu la combustibil lichid, ci la gaz.

---

     O delegaţie a Asociaţiei "Alpinii italieni" a cadrelor militare în re­zervă şi în retragere din Italia a sosit ieri, 23 august, în vizită de do­cumentare în judeţul Alba, la invitaţia Ligii "Virtus Daco-Romana Re­diviva", afiliată Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război. Daniela Filimon, purtătorul de cuvânt al Colegiului Militar "Mihai Viteazul" Alba Iulia, unde vor fi cazaţi cei aproximativ 50 de delegaţi, a de­clarat că ofiţerii italieni întorc practic vizita făcută recent în Italia de o de­legaţie a judeţului Alba. Din delegaţia italiană fac parte foşti mi­litari, majoritatea vânători de munte, originari din 10 localităţi italiene, cea mai cunoscută fiind Veneţia. Ei se vor întâlni cu conducerile Pre­fecturii şi primăriilor Alba Iulia, Blaj, Jidvei şi Ighiu şi vor vizita o­bi­ectivele turistice din judeţul Alba. De asemenea, oaspeţii italieni şi soţiile lor vor avea un program similiar şi în judeţele Sibiu şi Hune­doara, incluse în turneul de o săptămână prin România, delegaţia stră­ină urmând să se întoarcă în Italia vineri, 27 august. Ghidul de­legaţiei este generalul Viorel Căliman, fost comandant al Colegiului Militar "Mihai Viteazul" din Alba Iulia, care îi va însoţi în cele trei ju­deţe, a mai spus purtătorul de cuvânt al instituţiei, Daniela Filimon.

---

     Un număr de 88 de elevi din municipiul Sebeş, care au obţinut rezultate foarte bune la olimpiadele şcolare sau concursurile ex­tra­şcolare, au fost premiaţi de Consiliul local, în baza unei hotărâri a­doptate în această lună de consilieri. Potrivit hotărârii, cei 19 elevi premiaţi la olimpiadele şcolare pe discipline de învăţământ au primit câte două milioane de lei, iar profesorii care i-au îndrumat au fost recompensaţi cu un milion, fiecare. De asemenea, 69 de elevi cu re­zultate notabile la competiţiile extraşcolare au beneficiat de un sti­mulent financiar de 500.000 de lei, fiecare, în timp ce dascălii care i-au pregătit s-au ales cu câte un milion. Festivitatea de premiere s-a desfăşurat duminică, 22 august, pe scena din faţa Casei de Cultură "Lucian Blaga", în ultima zi a manifestărilor dedicate "Zilelor Sebe­şului".(R.G.)

---

     Aflat duminică în vizită în judeţul Alba - prin Zlatna, Şugag, Se­beş şi Cugir - preşedintele PNL Teodor Stolojan a condamnat "ca­ceal­maua medicamentelor compensate" prin care pensionarii au fost minţiţi din nou de actuala Putere. Stolojan a afirmat că Guvernul Alianţei D.A. va compensa preţul tuturor medicamentelor, pentru toţi asiguraţii buni platnici ai CAS-ului. Preşedintele liberal a precizat că efortul financiar va putea fi suportat prin executarea silită a tuturor datornicilor la contribuţiile de asigurări sociale, clienţi iertaţi acum de PSD. De precizat că prin toate localităţile pe unde a trecut liderul liberal am găsit farmaciile deschise, excepţie tristă făcând oraşul Zlat­na. (N.I.T.)

---

     Bugetul municipiului Sebeş a fost rectificat în această lună, cu su­ma de 480 de milioane de lei, banii provenind din diminuarea fondului de rezervă bugetară, potrivit unei hotărâri luate în acest sens de consilierii municipali, în cadrul ultimei şedinţe. Din această sumă, 400 de milioane de lei vor fi utilizaţi pentru întocmirea do­cumentaţiei şi executarea lucrărilor de reparaţii la şarpanta Şcolii ge­nerale nr. 2 Sebeş. Cele 80 de milioane de lei rămase vor fi cheltuite pentru achiziţionarea de contoare de apă, banii fiind ceruţi de SC Argos Sebeş, ordonator secundar de credite.(R.G.)

---

     Poliţiştii au "periat" din nou, duminică, 22 august, şoseaua de cen­tură a municipiului Alba Iulia. Deşi era zi liberă, ei au găsit totuşi la muncă 5 prestatoare de sex contra bani, care au decis să ser­beze tovărăşeşte, prin muncă, ziua de 23 august. Fetele, cu vârste cuprinse între 25-30 de ani, au fost amendate, conform Legii 61 din 1991, cu suma totală de 13 milioane de lei. Respectiv, 2,6 milioane de lei pe cap (sau restul...) de prostituată. Trist, ţinând cont că pen­tru a-şi plăti amenda, acestea trebuie să "pedaleze" în gol de 26 de ori de acum încolo. Că şi meseria asta a fost lovită de inflaţie, fe­tiţele (care nu au plecat pe litoral) abia câştigând 100.000 de lei pen­tru un singur efort...(N.I.T.)