Aflat într-o nouă vizită electorală în judeţul Alba, primul ministru al României, Adrian Năstase, a fost invitatul postului de radio XXI Alba Iulia, la care şi-a prezentat din nou poziţia vis-a-vis de proiectul minier propus a se realiza la Roşia Montană. "Pro­iectul Roşia Mon­tană a fost pornit şi contractul a fost semnat în timpul fostei guver­nări, nu în timpul guvernării nostre. Când am venit noi la guvernare contractul fusese semnat şi contractul pornise. De când suntem noi la guvernare, punctul de vedere pe care l-am exprimat a fost întot­deauna foarte clar şi anume contrar acestui proiect. Eu am spus în mai multe rânduri că nu susţin acest proiect şi proiectul nu a obţinut o autorizaţie de mediu pentru derulare. Iar în ceea ce priveşte faptul că Roşia Montană va scoate România din sărăcie, mie mi se pare o poveste.(...) Eu nu cred în proiectul ăsta şi nu l-am susţinut. Sunt sigur, au fost o serie de interese, sunt mulţi care sunt interesaţi, poate şi din administraţie, nu cred că şi din guvern, noi în guvern am avut o poziţie tranşantă. Deci aţi observat că în ultimii ani nu au existat progrese în legătură cu acest proiect. S-au dat nişte aprobări la un anumit moment, s-au făcut nişte investiţii în perioadele ante­rioare şi s-au creat într-adevăr dificultăţi din punct de vedere juridic. Nu mă pronunţ în ceea ce priveşte contractul, nu l-am examinat, dar din punct de vedere al mediului, din punct de vedere istoric şi al zonei, eu cred că nu are rost să ne facem iluzii cu aurul din zonă. Ro­mânia are nevoie de investiţii, dar în alte domenii", a spus Năstase. Poziţia premierului nu miră pe nimeni atât timp cât o declaraţie asemănătoare a mai fost făcută cu ocazia unei alte vizite la Alba Iulia. De această dată, poziţia exprimată a fost oarecum mai tranşantă, iar acest lucru poate avea o legătură şi cu campania electorală care se apropie. Într-o altă declaraţie acordată presei, Năstase şi-a mai nuanţat poziţia vis-a-vis de proiect, afirmând că nu este "cel mai important proiect pentru România" şi că pentru obţi­nerea avizului de mediu firma trebuie să depună un studiu foarte bi­ne documentat, care va fi foarte atent studiat de guvern. PSD con­sideră probabil că va câştiga voturile moţilor adoptând această poziţie, mai ales că unul din co-preşedinţii Alianţei D.A., Traian Bă­sescu, a declarat răspicat că susţine ferm proiectul minier de la Ro­şia Montană, tot cu ocazia unei vizite la Alba Iulia. Aşadar, de o parte sunt PRM şi PSD, în timp ce de cealaltă parte a baricadei este Alianţa PNL-PD.
    Ce nu înţeleg cei care urmăresc fenomenul Roşia Montană este de ce guvernul, dacă tot este împotrivă, nu a stopat acest proiect, că doar are pârghiile necesare. Ni se spune doar că atâta timp cât PSD va guverna, proiectul nu va primi aviz de mediu. Care aviz de mediu, din câte ştim noi, nu a fost solicitat de companie, pentru că nu a fost depus încă studiul de impact asupra mediului. Iar PUZ-urile şi PUD-urile pentru zona Roşia Montană, care vorbesc clar de dez­voltare minieră, cine le-o fi aprobat şi cine şi-a dat acordul, nu auto­rităţile locale şi centrale ale statului? Ar mai fi o întrebare: oare când se spune adevărul, atunci când se vorbeşte că mineritul este o prio­ritate naţională, sau când mineritul nu este considerat un domeniu care are nevoie de investiţii? De acum este foarte clar: proiectul de la Roşia Montană va reprezenta un subiect de dispută politică, nu se ştie însă cine va avea câştig de cauză. Declaraţia a fost primită cu rezerve chiar şi de Asociaţia Aurarilor "Alburnus Maior", unul din­tre principalii opozanţi ai proiectului. Preşedintele acesteia, Eugen David, consideră că declaraţia lui Năstase este una electorală, pen­tru imagine. "Năstase a mai făcut declaraţii de genul ăsta, dar nu am simţit efectul. Degeaba rămânem la nivel de declaraţii dacă în Roşia Montană se cumpără case în continuare şi se distruge comu­na. Ministerul Culturii a lucrat la descărcarea de sarcină arheo­logică, iar ministrul Răzvan Theodorescu a scos masivul Cârnic de pe lista de patrimoniu. Ne-am bucura dacă în sfârşit guvernul s-ar trezi la realitate, dar cred că se apropie campania electorală. Sun­tem sătui de declaraţii şi fapte nimic. Fosta guvernare are şi ea o mare contribuţie la dezastrul de aici, dar în actuala guvernare s-au făcut drumuri, foraje, s-a distrus comuna", a declarat Eugen David. Deocamdată, minele de la Zlatna şi Baia de Arieş s-au închis şi nimeni nu mai întreabă ce vor face disponibilizaţii. Mai trăiesc cu chiu cu vai doi ani din lefuri compensatorii, dar ce vor face în con­tinuare, pentru că soluţii reale la problemele lor nu are nimeni. Mii de mineri au rămas pe drumuri, fără ca statul să le ofere o altă alter­nativă decât cea a... culesului de căpşuni şi ciuperci în Spania. Valea Jiului după "era Miron Cozma" este cel mai bun exemplu. Nici investitorii nu s-au înghesuit, nici alte locuri de muncă nu au fost create, iar sărăcia bântuie ca o fantomă prin vale.
    În plus, se pare că situaţia la faţa locului es­te cu totul alta decât este percepută la Bucureşti. Cea mai mare companie minieră ame­ricană din lume a devenit acţionar la Gabriel Resources, firma "ma­mă" a RMGC, după ce în comunicatul remis presei a dat asigurări că GR respectă toate exigenţele impuse de americani. La Roşia Montană, circa 40 la sută dintre cei care au bătut palma cu com­pania şi au decis să-şi vândă casele s-au mutat în altă parte. 95 la sută din localnici au semnat că sunt de acord să negocieze cu RMGC şi să le fie măsurate proprietăţile. Astea sunt cifrele comu­nicate de companie. Cei care se opun sunt puţini, chiar dacă se laudă că sunt mulţi. Niciodată nu au putut dovedi că sunt mulţi şi au refuzat să facă cunoscut numărul oficial de membri, când li s-a ce­rut acest lucru. În majoritatea cazurilor se vorbeşte de "300 de fermieri". Bună glumă, pentru că nu sunt 300 de fermieri probabil în toată zona Apusenilor. Bine ar fi fost de era aşa. Despre proiectul Roşia Montană s-a vorbit şi în campania electorală pentru alegerile locale. Cel care este pro-investiţie, actualul primar, Virgil Nariţa, a câştigat detaşat în cel de-al doilea tur în faţa candidatului ecologist. Alţi doi protestatari înverşunaţi, care au candidat pe listele PNL şi PRM au pierdut, iar liberalul a fost chiar jalnic. Dincolo de toate aceste dispute cu iz politic şi mai puţin tehnic, rămâne o întrebare: care sunt soluţiile concrete pentru scoaterea din sărăcie a Munţilor Apuseni? Acolo sunt încă sute de cătune neelectrificate, drumurile sunt la pământ, şomajul zburdă, oraşe ca Zlatna, Baia de Arieş şi chiar Abrudul, sunt în pragul falimentului, iar unele comune, cum este cazul Ponorului, figurează ca cele mai sărace din Europa. Cei care trăiesc în "Ţara de Piatră" ştiu foarte bine acest lucru. Mineritul este la pământ, locurile de muncă sunt "păsări rare". Asta es­te rea­litatea Apusenilor, nu cea pe care încearcă să o creioneze out­siderii. Se vorbeşte de agroturismul care va salva Apusenii. E greu de crezut că se poate trăi din câteva pensiuni turistice. Nimeni nu merge la Scărişoara sau la "Peştera Urşilor" pentru că drumurile sunt inaccesibile, iar la Arieşeni ajunge iarna doar cine se încumetă. Degeaba avem frumuseţi dacă nu avem utilităţi şi drumuri bune. Nu le avem şi nu le vom avea ani buni, pentru că banii pentru drumuri lipsesc cu desăvârşire. Infrastructura rutieră este la pământ, iar "Mo­căniţa" a fost vandalizată şi apoi vândută la fier vechi. Singura sursă de trai pentru moţul de rând o reprezintă lemnul, dar când s-o ter­mina şi cu pădurea oare cine se va mai încumeta să trăiască în sa­tele şi cătunele Apusenilor?
    Se pare că şi paternitatea asupra proiectului este controversată, întrucât sunt voci care susţin că Nicolae Văcăroiu a pus prima sem­natură pe documentele companiei. De asemenea, este cel puţin ciu­dată percepţia că un proiect pornit sub altă guvernare nu e bun din start. Guvernul României rămâne o instituţie cu aceleaşi prerogative, indiferent de persoanele care stau în birourile din Palatul Victoria. În plus, pe documente se pune ştampila cu textul "Guvernul României" nu cu "Guvernul X sau Y". Din păcate se reiau sloganuri de genul "Nu ne vindem ţara", deşi se ştie limpede faptul că Banca Naţională a României are drept de preempţiune pentru cumpărarea aurului. Aşa că, dacă se va vrea asta, tot aurul de la Roşia poate rămâne în ţară fără probleme.
    Implicarea politicului în lumea afacerilor poate descuraja orice investitor străin în circumstanţele în care România doreşte să i se recunoască statutul de economie funcţională. Orice proiect de an­vergura celui de la Roşia Montană va fi descurajat, deorece va vedea succesiunea a cel puţin 6-7 guverne de coloratură politică diferită.
    În final, ce s-ar mai putea spune despre viitorul Munţilor Apuseni?
    Poate doar că această zonă atât de bogată este blestemată să fie săracă pe vecie. Toţi au exploatat aur din Apuseni, începând cu romanii şi continuând cu austro-ungarii, sau chiar cu statul român, dar după secole de minerit, moţii au rămas tot săraci. Toţi le-au promis marea cu sarea, dar de promisiuni s-a ales praful. În loc să le aducă belşug şi o viaţă mai bună, bogăţiile naturale le-au adus doar necazuri. Au stat generaţii de-a rândul, desculţi sau cu opinci, flămânzi şi săraci, cu picioarele pe o comoară. Aşadar, măcar în prezent ar fi drept ca moţii să îşi poată decide singuri soarta şi vii­torul, iar glasul lor ar trebui ascultat de cei care spun că le pasă de Munţii Apuseni.

---

     Exerciţiul multinaţional "Blonde Avalanche 2004", organizat ieri în localitatea Vinţu de Jos, pe malul râului Mureş, şi-a atins scopul, fi­ind considerat o reuşită deplină de către comandanţii forţelor militare din Ungaria, România, Slovacia şi Ucraina implicate. Este vorba de comandantul Forţelor Terestre Ungare, g-ral. mr. Ferenc Gyorossy, şi locţiitorii Statului Major General din România-g-ral.lt. Ioan Ghitaş, Slovacia-g-ral.mr.Peter Novotny şi Ucraina, g-ral. cu două stele Petr Piatibriat, delegaţia străină fiind compusă din 28 de militari. Din par­tea autorităţilor au fost prezenţi prefectul Mugurel Sârbu, preşe­din­tele Consiliului Judeţean, Teodor Atanasiu, primarul comunei Vinţu de Jos, Alexandru Danciu şi primarul municipiului Sebeş, Alexandru Dăncilă. Modulul românesc al Batalionului multinaţional "Tisa", format din aproximativ 200 de militari din Satu-Mare, a prezentat mo­dul concret de intervenţie în cazul producerii unor eventuale inun­daţii de proporţii, în cooperare cu alte structuri cum sunt Protecţia Civilă, Poliţia, Direcţia de Sănătate Publică şi Crucea Roşie. La primul dintre atelierele de lucru a fost simulată salvarea de pe un mal pe altul al râului a populaţiei sinistrate, cu ajutorul bărcilor pneumatice de asalt. De asemenea, au fost construite două tipuri de poduri rutiere peste cursul râului Mureş: un pod de pontoane, care suportă o greutate totală de 80 de tone, iar celălalt pe piloni, peste care pot trece autovehicule de cel mult 9,5 tone. Un alt punct de atracţie l-a constituit obţinerea apei de băut prin filtrare cu apa­ratură specială, după ce în prealabil a fost pompată din râul Pianu, confluent al Mureşului, mulţi dintre participanţi având curiozitatea să verifice potabilitatea lichidului rezultat. Totodată, cei prezenţi au pu­tut urmări modul de consolidare a unui dig rupt, cu ajutorul unor saci plini cu nisip. Apoi, a fost vizitată o tabără de sinistraţi, cu corturi separate pentru familii, copii şi tineri, pe sexe, precum şi corturi pentru acordarea îngrijirilor medicale. A fost simulată şi sosirea unui rănit cu elicopterul, accidentatul fiind transbordat într-o ambulanţă şi adus în tabăra de sinistraţi. Surse militare oficiale au declarat că o desfăşurare de forţe similară ar putea avea loc, în caz de dezastre, în cel mult 36 de ore, iar efectivele străine ar ajunge în maximum 3 zile în România pentru a acorda sprijin, Batalionul multinaţional fiind foarte bine pregătit, iar structurile din componenţă cooperează ex­celent.
    Cartea exerciţiului multinaţional a fost înmânată reprezentantului Slovaciei, ţară care va organiza anul viitor un exerciţiu similar. În cadrul conferinţei de presă care a urmat, toţi comandanţii forţelor militare implicate au apreciat la superlativ modul în care partea ro­mână a pregătit exerciţiul în toate punctele sale, dar speră ca, în realitate, catastrofe de amploarea celei simulate la Vinţu de Jos să nu aibă niciodată loc.

---

     Prefectul Mugurel Sârbu a făcut ieri într-o conferinţă de presă un aspru rechizitoriu a ceea ce a denumit "măreţele realizări" ale actu­alei conduceri a Consiliului judeţean Alba. "În primul rând dl. preşe­dinte şi-a cumpărat ilegal o maşină deoarece nu era cuprinsă pe lista de investiţii. Mai mult decât atât, acest autoturism nici măcar nu este din producţie internă, aşa cum prevede legea. Voi solicita Curţii de Conturi să verifice modul în care s-a derulat această in­vestiţie", a spus prefectul de Alba.
    Domnia - sa a acuzat în continuare achiziţionarea de noi birouri "în spiritul utilizării raţionale a banului public" şi schimbarea din func­ţii a unor oameni competenţi care, "culmea, nu au fost numiţi de către PSD". Mai mult decât atât prefectul de Alba s-a arătat con­sternat de felul în care CJ Alba a pus problema în ceea ce priveşte rectificarea de buget. "Pentru primăriile care nu au primari ADA, s-au cerut sume derizorii, sub 100 de milioane de lei, care le-ar fi pus în pericol însăşi existenţa. Se ajungea ca prin luna noiembrie acei oameni să nu îşi mai poată primi salariile, să nu îşi mai plătească utilităţile şi atâtea alte disfuncţionalităţi. Ce să mai vorbim de faptul că CJ Alba vrea la rectificare, numai pentru el, 4 miliarde de lei. Ce, vor să-şi mai cumpere o maşină, probabil vreun Toyota Jeep", a co­mentat oarecum ironic Mugurel Sârbu. "Rog populaţia judeţului Alba să nu mai cadă pradă minciunilor şi promisiunilor fără nici o bază reală a celor din Alianţa D.A.", a mai spus în final preşedintele PSD Alba.

---

     Preşedintele PSD Alba Mugurel Liviu Sârbu a refuzat ieri, într-o conferinţă de presă, să comenteze speculaţiile din ultima perioadă cu privire la componenţa finală a listelor pe care, împreună cu PUR Alba, le va prezenta spre aprobare conducerii centrale de la Bucu­reşti. Cert este că acestea se vor discuta şi aproba pe data de 5 oc­tombrie a.c., când la Bucureşti va avea loc şedinţa Biroului Executiv Central al Uniunii Naţionale PSD + PUR.(R.J.)

---

     Consilierii judeţeni au aprobat ieri numirea mai multor persoane în consiliile de administraţie de la Spitalul Judeţean, Sanatoriul TBC Aiud şi Serviciul de Ambulanţă, după ce foştii reprezentanţi, care e­rau directori în cadrul instituţiei, au demisionat. La Spitalul Judeţean a fost validat reprezentantul susţinut de PD, Popa C. Constantin, care a obţinut 21 de voturi pentru, în timp ce candidatul propus de PSD a obţinut doar 12 voturi. La Sanatoriul TBC Aiud, noul membru în CA este Romul Popa, susţinut de PNL, care s-a impus cu 19 vo­turi în faţa PSD-istului Liviu Rusu, votat de doar 13 consilieri. La Serviciul de Ambulanţă, propunerea Alianţei, Horaţiu Roşu, a obţinut 17 voturi pentru, în timp ce Eugen Popa, din partea PSD a avut cu unul mai puţin. (F.R.)

---

     Asociaţia Generală a Inginerilor din România - filiala Cugir are programată astăzi o adunare generală extraordinară la care, alături de numeroşi ingineri din Alba şi din alte judeţe ale ţării, vor participa şi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale importante, profesori universitari de la Facultatea Tehnică din Cluj - Napoca precum şi preşedintele Fundaţiei J.M. Juran. Printre altele, cu acest prilej se va iniţia şi un demers către Guvern şi Parlament pentru urgentarea legii care reglementează statutul inginerului român.(R.J.)

---

     Consilierii judeţeni au aprobat ieri cu 19 voturi pentru şi 14 îm­potrivă revocarea din funcţie a lui Ioan Cornel Neghiu, susţinut de Par­tidul Umanist, numit în şedinţa trecută ca membru în Consiliul de Administraţie la Parcul Industrial Cugir. Ieri s-au făcut două pro­puneri: Cristian Simu, din partea PNL şi acelaşi Ioan Neghiu, propus de PSD. Cu 18 voturi pentru şi 15 împotrivă, Cristian Simu este noul reprezentant al CJ Alba în AGA. (F.R.)

---

     Interpelat în cadrul conferinţei de presă de luni cu privire la o e­ven­tuală replică la atacul prefectului Mugurel Sârbu de săptămâna trecută, candidatul Alianţei D.A. la Camera Deputaţilor, Tiberiu Băr­buleţiu, a declarat: "Îmi pare rău, dar sediul PNL Alba nu are în sche­mă un post de portar, cel mai în măsură să-i răspundă dom­nului prefect. Eu voi continua să arăt oamenilor, cu cifre şi exemple clare, gafele guvernanţilor şi modul defectuos în care gestionează ţa­ra administraţia PSD, chiar dacă fiecare intervenţie îmi va fi «răs­plătită» cu atacuri la persoană, aşa cum ne-au obişnuit, de-a lungul anilor, toţi cei care s-au perindat pe la conducerea PSD Alba". (N.I.T.) (P)