În şedinţa de astăzi a Comisiei Europene urmează să fie pre­zentat Raportul anual de ţară pentru România. Acesta va da ver­dictul în cele din urmă dacă avem sau nu avem o economie de piaţă funcţională. Dacă este să ne întoarcem în urmă cu un an, ne amin­tim că am ratat de puţin această apreciere din partea CE. Pentru a nu ne descuraja totuşi în acţiunile noastre de integrare, atunci Comisia a găsit o formulă de genul "Din momentul în care pro­gresele deosebite înregistrate până acum vor fi continuate în mod susţinut, se poate considera că România are o economie de piaţă funcţională". Unii analişti au considerat că, plecând de la această formulare, România a obţinut pe jumătate statutul în 2003. Astfel că, de această dată, problema principală ar fi de a dovedi oficialilor de la Bruxelles că reformele au fost continuate în 2004. Potrivit unor importanţi analişti economici, există câteva "bile albe" demne de luat în seamă în acest sens. Economia ţării noastre înregistrează al cincilea an de creştere economică, au continuat progresele în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică, rata inflaţiei a cunoscut o tendinţă de scădere, poziţia externă a rămas relativ constantă, iar politica fiscală a fost destul de prudentă. Mai mult, începerea pri­vatizărilor în sectorul energetic, continuarea demersurilor pentru re­strângerea sectorului de stat în domeniul bancar (privatizarea BCR), toate acestea ar fi indicii că ne aflăm pe drumul cel bun.
    Sunt însă şi destule "bile negre" pe care se pare că cei din Co­misia Europeană le vor consemna în raport. Astfel, am putea fi în continuare depunctaţi la capitolul corupţie - "problemă serioasă şi larg răspândită", unde s-au înregistrat ceva paşi dar, în opinia ofi­cialilor UE, nesemnificativi - deoarece "nu s-a judecat încă nici un caz la nivel înalt", precum şi la cel privind "capacitatea admi­nis­trativă şi juridică", care anul trecut a fost catalogată drept "limitată", iar acum atât administraţia publică cât şi justiţia vor fi probabil con­siderate "insuficient reformate".
    Apoi, potrivit corespondentului BBC la Bruxelles, Ana Maria Bo­ta, care a reuşit să obţină deja "o formulă de raport", după recentele scandaluri şi presiuni făcute de cele două trusturi de presă străine asupra jurnaliştilor de la "România Liberă" şi "Evenimentul Zilei", "Comisia Europeană va avertiza România că anumite probleme structurale ar putea afecta libertatea de exprimare, unul dintre crite­riile politice cheie pentru aderarea la Uniunea Europeană. Raportul a­nual al Comisiei menţionează în acest sens şi presiunile eco­no­mice, precum şi atacurile fizice asupra ziariştilor".
    Corespondenta BBC a menţionat ieri că "dintre cele 142 de pa­gini ale raportului, unele sunt încă albe. Acolo vor fi inserate în ulti­ma clipă şi în mare secret concluziile politice".
    Dincolo de aceste aspecte şi de faptul că, în cele din urmă, este foarte probabil ca România să obţină calificativul de "economie de piaţă funcţională", mai rămân câteva lucruri importante. Există în prezent o serioasă îngrijorare în multe cancelarii europene, în sen­sul că au făcut prea mari concesii atunci când au admis ca cele 10 ţări să intre în UE la 1 mai a.c. - Ungaria, Polonia şi Cehia trecând acum prin crize fiscale, spre exemplu. România este şi ea considerată "o nucă tare" ce va fi destul de greu de absorbit. Apoi, potrivit documentelor adoptate în iunie 1993 la Copenhaga, aderarea la Uniunea Europeană se face cu respectarea a două condiţii de bază: 1. Existenţa unei economii de piaţă funcţionale; 2. Capa­ci­tatea de a face faţă concurenţei şi forţelor pieţei din UE. Or în ce pri­veşte cel de-al doilea criteriu, este foarte clar că mai avem multe de făcut. După 2007, dacă nu vom reuşi să facem faţă concurenţei din UE, ne-ar putea paşte pericole destul de mari.