Cea de-a treia ediţie albaiuliană a Congresului Spiritualităţii Româneşti, găzduită la sfâr­şitul săptămânii trecute de Ca­sa de Cultură a Sindicatelor, s-a dovedit un fiasco pe banii contribuabililor, Guvernul alo­când peste 2,9 miliarde de lei pentru organizarea acesteia. În primul rând, manifestarea nu a mai avut acea puternică încăr­cătură patriotică resimţită la ediţiile anterioare, întrucât reuniunea românilor de pretutindeni i-a luat pe neaşteptate chiar şi pe invitaţi, nefiind programată în preajma Zilei Naţionale, ca până acum. În aceste condiţii, doar un sfert din cei aproximativ 400 de invitaţi din 30 de ţări au mai ţinut să fie prezenţi la Alba Iulia. În al doilea rând, au absentat şi oficialităţile de rang înalt, cum ar fi premierul Adrian Năstase, care deşi s-a aflat vineri în judeţ, nu a mai venit la deschiderea lucrărilor, mesajul său fiind citit de prefectul judeţului Alba. Mugurel Sârbu a arătat că Guvernul s-a preocupat de soarta românilor din diaspora, menţinând legăturile diplomatice cu ţările în care trăiesc aceştia. Lucrările au fost prezidate de poetul Adrian Păunescu, care a accentuat că idealul unităţii naţionale nu poate fi realizat decât prin unitate spirituală. Vorbitorii au prezentat problemele cu care se confruntă românii de peste hotare, aproape aceleaşi semnalate la întâlnirile anterioare, dar care nu au fost nici acum rezolvate, rămânând la stadiul de discuţii. Preşedintele Academiei Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi, a făcut o comparaţie între evenimentul aniversar de la Blaj, unde s-au sărbătorit vineri, 8 octombrie, 250 de ani de la înfiinţarea primelor şcoli sistematice româneşti şi ceea ce se întâmplă în Transnistria, unde elevii români nu sunt lăsaţi să studieze în limba maternă. Poetul Vasile Tărâţeanu, din Ucraina, a recunoscut că participanţii la congres sunt tot mai puţini şi tot mai dezbinaţi, nu doar din cauza dificultăţilor întâmpinate pentru ob­ţinerea vizelor, care despart "frate de soră şi mamă de fiu". El a subliniat că nici acum nu au fost puse în aplicare hotărârile luate la întrunirile precedente, cum sunt înfiinţarea pe lângă Parlamentul României a Consiliului românilor de pretutindeni, nu există o stra­tegie de comunicare cu românii din diaspora şi nici o lege care să-i sprijine. În schimb, împotriva românilor de peste hotare se duce o politică de denaţionalizare, atât prin reducerea numărului de ore în limba română predate în şcoli, cât şi diminuarea timpului de emisie la posturile de radio şi Tv. Nicolae Popa, un român care trăieşte la New York, a adus în discuţie problemele canalului Bâstroe şi co­munei Roşia Montană, iar Viorel Roman, stabilit de 33 de ani în oraşul german Bremen, a arătat că românii ortodocşi trebuie să se integreze în Uniunea Europeană împreună cu religia lor. La rândul său, ÎPS Andrei, arhiepiscop de Alba Iulia, a spus că, după ade­rarea la UE, spiritualitatea europeană va fi îmbogăţită cu cea ortodoxă românească, diferită de cea slavă sau greacă. Un semnal de alarmă l-a tras însă Mircea Dogaru, care a spus că există spaţii din afara graniţelor României în care românii sunt bătuţi, înjuraţi, scuipaţi sau chiar riscă să dispară fără urme, doar pentru că vorbesc româneşte, amintind Grecia, Chişinău, Transnistria sau Ucraina. El a ţinut însă să avertizeze că pericolul dezbinării vine chiar din interiorul ţării, unde românii au tendinţe de separatism, autodenumindu-se valahi, bănăţeni, ardeleni, aromâni şi nu simplu, români. În alocuţiunea sa, preşedintele Academiei Române, Eugen Simion, a pus accent pe rolul clasei intelectuale pentru perpetuarea valorilor româneşti, aşa cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei. Aceasta fiind situaţia, mai mulţi vorbitori au făcut apel la unitate şi acţiune, având în vedere că la fiecare ediţie a Congresului se spun multe dar se fac puţine. În acest sens, călătoriile de documentare la Cetatea de Baltă (fost aşezământ al lui Ştefan cel Mare în Tran­silvania), Mănăstirea Râmeţ (fosta Mitropolie a Transilvaniei) şi Roşia Montană sunt mostre de împletire a utilului cu plăcutul pe banii contribuabililor. Lucrările aşa-zisului congres se vor încheia astăzi, când vor fi supuse aprobării Rezoluţia, Declaraţia şi Apelul Congresului Spiritualităţii Româneşti, marcând căderea cortinei şi peste cea de-a VIII-a ediţie.

---

Ieri, o parte dintre participanţii la Congresul Spiritualităţii Ro­mâ­neşti au vizitat Roşia Mon­tană, cariera şi galeriile roma­ne. Cu acest prilej le-a fost pre­zentat la faţa locului proiectul preconizatei exploatări aurifere a Roşia Montană Gold Corpo­ration.

---

     Sâmbătă, la Sala Palatului din Bucureşti, au fost lansaţi oficial candidaţii cu care Uniunea PSD + PUR va încerca să câştige alegerile parlamentare din această toamnă. Referitor la judeţul Alba, nu a mai fost loc de nici o surpriză de ultimă oră listele pentru Senat şi Camera Deputaţilor rămânând neschimbate. Astfel, la Senat vor candida Nicolae Gavrilă şi Cornel Suciu, iar la Camera Deputaţilor ordinea pe listă va fi următoarea: 1. Mugurel Liviu Sârbu, 2. Nicolae Popa, 3. Emilian Cutean, 4 Ana Topârceanu. Poziţiile 5 şi 6 (neeligibile) nu sunt încă sigure fiind posibil ca Nicolae Mera (locul 5) să renunţe, iar ultimul loc să revină unui membru PUR. "Cred că vom scoate 3 deputaţi. Pentru ultimele 2 locuri de la Camera Deputaţilor vom decide în zilele următoare. Preşedintele PSD Adrian Năstase ne-a cerut să dăm dovadă de multă fermitate, putere de muncă şi capacitate organizatorică de excepţie pentru a învinge în aspra bătălie electorală care va începe în scurt timp" ne-a declarat preşedintele PSD Alba, Mugurel Liviu Sârbu.

---

     Albaiulianul Ioan Ban, mecanic de întreţinere la o firmă din Aiud, a fost găsit vineri, 8 octombrie, de către un coleg de-al său, decedat la locul de muncă. Potrivit poliţiei, bărbatul era căzut pe spate în mijlocul încăperii în care lucra, fiind descoperit de Ştefan Szabo. Mecanicul a fost transportat la Spitalul municipal Aiud, dar medicii nu au mai putut face altceva decât să constate decesul victimei. Ioan Ban suferise leziuni minore la nas, cauzate de căzătură, dar medicii au stabilit că moartea a survenit ca urmare a unui infarct miocardic. Pe data de 28 octombrie, albaiulianul ar fi împlinit 55 de ani.(R.G.)