După cum aţi putut afla deja din paginile cotidianului nostru, profitând de lucrările Congresului Spiritualităţii Româneşti, care s-au desfăşurat în judeţul nostru la sfârşitul săptămânii trecute, un grup de academicieni a efectuat o vizită de documentare la Roşia Montană, pentru a afla mai multe lucruri despre proiectul elaborat de "Roşia Montană Gold Corporation", proiect ce a făcut obiectul unor contestaţii vehemente din partea unora dintre membrii Aca­demiei Române. Astfel, vizita academicienilor la Roşia Montană a avut loc duminică, 10 octombrie a.c., fără ca în prealabil aceasta să fi fost anunţată către Compania RMGC, reprezentanţii acesteia aflând întâmplător că vor fi vizitaţi.
    Oricum, duminică academicienii s-au prezentat la Roşia Mon­tană, unde s-au întreţinut mai mult cu reprezentanţii orga­ni­zaţiei "Alburnus Maior", cei care se opun derulării proiectului, de parcă domniile lor nu ar dori să cunoască detalii despre proiect, pentru a avea motive să se opună, în necunoştinţă de cauză. Pe scurt, filmul vizitei "academice" s-a desfăşurat după cum urmează: venerabilii academicieni (vreo 20 de persoane cu media de vârstă de peste 60 de ani) au fost aşteptaţi în zonă până la ora 15.00, deoarece au vizitat în prealabil exploatarea de la Roşia Poieni. Directorul de­partamentului de relaţii publice al RMGC, Adrian Dascălu, i-a aşteptat pe oaspeţi la muzeul de la sediul "Minvest" şi, după multe insistenţe, i-a convins să viziteze Centrul de informare al companiei pentru a li se prezenta proiectul. Mă rog, atât cât le-a putut fi prezentat acesta timp de o jumătate de oră, deoarece domnii academicieni se aflau în criză de timp... Demn de menţionat este faptul că, odată cu membrii Academiei Române, la Centrul de informare a fost invitat şi vicepreşedintele organizaţiei opozante "Alburnus Maior", Zeno Cornea, care însă a refuzat categoric invitaţia. Întrebările pe care le-au adresat academicienii s-au încadrat în limitele bunului simţ, dar au fost departe de realitatea palpabilă, practică. De pildă una dintre acestea s-a referit la eventualitatea ca zăcământul de la Roşia Montană să conţină uraniu. Ce s-ar întâmpla în acest caz? Al cui ar fi acest uraniu? Bineînţeles, răspunsul a fost edificator: dacă s-ar descoperi uraniu, acesta ar fi al statului român, căci Compania RMGC nu-şi doreşte licenţă de exploatare decât pentru aur şi argint. Nu au lipsit, ca de obicei, ideile năstruşnice, care, chipurile, ar fi capabile să aducă prosperitatea în Munţii Apuseni: împletirea coşurilor de nuiele, culesul fructelor de pădure sau... îmbutelierea apei. Iar domnii academicieni s-au putut convinge la faţa locului că aceste idei "clocite" în birourile din Bucureşti nu sunt aplicabile, nici viabile. (A fost, de pildă, suficient să vadă un recipient cu apă din pârâul Foieş, ce străbate localitatea, aşa ruginoasă cum e ea în urma exploatării fără mijloace tehnice de către statul român, ca să fie convinşi că "îmbutelierea apei" Apusenilor e doar o... gogoriţă). Prin urmare, deşi s-a moţăit copios în timpul prezentării proiectului şi s-a aplaudat niţeluş aşa, în mod mecanic, academicienii au plecat convinşi că exploatarea zăcământului de la Roşia Montană de către RMGC, cu tehnologie adecvată, este cea mai potrivită soluţie pentru dezvoltarea economico-socială a zonei. Cu atât mai mult cu cât au putut să afle (cu o uimire ce demonstrează că dânşii nu ştiau mai nimic despre proiect), că RMGC va efectua lucrări costisitoare de protecţie a mediului, de reconstrucţie ecologică şi de punere în valoare a patrimoniului istoric. Pur şi simplu, domnilor academicieni nu le venea să creadă că au fost dezinformaţi în legătură cu proiectul, pentru că au fost foarte miraţi să afle că în Roşia Montană va exista o zonă protejată, unde clădirile-monument vor fi restaurate, conservate şi introduse în circuitul turistic!

---

Venerabilii academicieni au a­flat cu mirare că toate ves­tigiile istorice şi arheologice de la Ro­şia Montană vor fi re­staurate şi protejate. Oare cine şi de ce i-o fi speriat cu acel "bau-bau" al distrugerii, dez­in­formându-i?

---

     Aşa cum era de aşteptat, poate nu şi de recomandat într-o chestiune tehnică, proiectul construirii minei de aur de la Roşia Montană a ajuns subiect de dezbatere electorală şi internaţională. Candidatul Alianţei PNL-PD la preşedinţia României, Traian Bă­sescu, a spus la Radio BBC că susţine proiectul minier de la Roşia Montană. El a declarat la Cluj că investiţia companiei cu capital canadian Roşia Montană Gold Corporation este mai puţin nocivă decât modul în care se face ex­plo­a­tarea aurului în prezent. Traian Băsescu a precizat că poluarea pe care o va presupune exploatarea aurului prin tratare cu cianuri, aşa cum s-a angajat Roşia Montană Gold Corporation, este mai puţin dăunătoare decât munţii de steril şi dinamitarea muntelui, folosite de Minvest Deva în prezent. Traian Băsescu a dat ca exemplu poluarea produsă de metodele clasice de minerit în unele localităţi din Munţii Apuseni cum ar fi Zlatna. Declaraţiile deputatului maghiar Matias Ersi, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, împotriva proiectului de la Roşia Montană, au fost primite diferit de membrii delegaţiei României. Senatorul Gyorgy Frunda a susţinut punctul de vedere al colegului său din Ungaria, în vreme ce poziţia colegului său din delegaţia României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, senatorul PSD Gheorghi Prisăcaru, a fost una de inde­cizie. În urma cu o lună, premierul Adrian Năstase spunea că nu crede în acest proiect pentru că, "ei vor lua aurul, iar noi rămânem cu cianura". Declaraţia sa a fost întâmpinată însă cu reticenţă şi de către opozanţii proiectului, şi de către susţinătorii lui, care au considerat că ar fi vorba doar de declaraţii electorale.

---

     Ştefan Bardan, candidat al Alianţei Dreptate şi Adevăr Alba pentru Camera Deputaţilor, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că: "Mugurel Sârbu îi minte pe cei din minister". Afirmaţia este susţinută de o apreciere pe care secretarul de stat în Mi­nisterul Finanţelor, Aurel Dragoş, a făcut-o sâmbătă la Alba Iulia, conform căreia prefectul de Alba, Mugurel Sârbu, a avut un rol major în susţinerea în judeţul Alba a programului SAMTID. El a fost lăudat pentru că judeţul Alba este primul din ţară care a reuşit crearea operatorului unic de apă potabilă. "Aurel Dragoş nu ştie probabil că Mugurel Sârbu s-a opus programului SAMTID şi creării operatorului unic de apă atât pe vremea când era primar la Sebeş (Sebeşul este singurul oraş din judeţ care nu face parte din ope­ratorul unic - n. red.) cât şi apoi când a devenit prefect. În această calitate el a atacat în contencios administrativ constituirea Con­siliului de Administraţie al SC Apa Alba (numele operatorului unic - n. red.), ceea ce ar fi dus la întârzierea înscrierii operatorului unic şi genera greutăţi în derularea programului. Mugurel Sârbu nu are nici un merit în succesul programului SAMTID în judeţul nostru, dar vedem că acum când lucrurile au intrat pe un făgaş clar şi normal doreşte să-şi aroge meritele." Ştefan Bardan a subliniat că apre­cierea secretarului de stat vine dintr-o dezinformare şi are probabil strânsă legătură cu viitoarea campanie electorală, prefectul fiind cap de listă al PSD Alba pentru Camera Deputaţilor.

---

     Emil Trifan, în vârstă de 53 de ani, din Şibot, a ajuns duminică noaptea la Spitalul judeţean de Urgenţă, susţinând că ar fi fost bătut de un consătean, fără nici un motiv. Dr. Nicolae Volonciu, medic de gardă la "Urgenţe", a declarat că pacientul a suferit o fractură la ambele ramuri mandibulare şi contuzii la piramida nazală şi hemitorace stâng, fără să fie semnalate fracturi costale. Bărbatul ne-a povestit că duminică dimineaţa s-a dus la cuscra sa, împreună cu un tânăr de 26 de ani din comună, pentru a urca porumbul în podul casei acesteia. Pe fondul stării în care se afla, Trifan nu şi-a mai amintit numele consăteanului său, deşi susţine că îl cunoaşte foarte bine. La plecare, tânărul a fost plătit "în natură", primind 4 litri de vin, având în vedere că în cursul după-amiezii urma să-şi boteze propriul copil, iar cei doi s-au îndreptat spre casele lor. În jurul orei 15.00, a relatat bărbatul, a fost nevoit să treacă prin curtea tâ­nărului, pentru a ajunge la gară cu scopul de a cumpăra bilete de călătorie la trenul spre Cugir pentru câteva rude care îl vizitaseră. Fără nici un motiv, pretinde Emil Trifan, tânărul ar fi ieşit din casă şi s-ar fi năpustit asupra lui cu pumnii şi picioarele. În urma inci­dentului, bărbatul a ajuns la Spitalul judeţean de Urgenţă, cu dureri la ambele fălci şi în partea stângă a pieptului, în zona coastelor, declarând că va depune plângere la poliţie împotriva agresorului său. Emil Trifan a fost transferat ieri dimineaţă la Clinica de Chi­rurgie Maxilo-Facială din Cluj Napoca, pentru a beneficia de îngrijiri medicale de specialitate.

---

     Guvernul a adoptat în ultima şedinţă un proiect de hotărâre prin care a dispus înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi, care va funcţiona în subordinea executivului şi va avea personalitate juri­dică. Noul organism se va ocupa de implementarea strategiei naţionale pentru rromi, dar şi de gestionarea programelor cu fonduri Phare destinate acestei etnii. Agenţia va avea 8 birouri zonale, după modelul agenţiilor de dezvoltare regională. Un birou zonal va funcţiona deci şi la Alba Iulia. (F.R.)