Rezultatele turului doi al scrutinului pentru alegerea preşedintelui României se cunosc deja. Ele confirmă o dată în plus echilibrul din­tre forţele politice din ţară, un echilibru care a fost foarte vizibil şi la alegerile parlamentare. Diferenţa dintre Traian Băsescu şi Adrian Năstase este foarte mică. Dar analiza felului în care au votat românii arată şi o scindare a electoratului în funcţie de vârstă, educaţie, ex­pectanţe faţă de lideri. Acum a fost victoria electoratului de la oraşe, mai bine informat, a electoratului tânăr şi educat specific Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD în faţa electoratului îmbătrânit şi tânjind după o mai bună protecţie socială al Uniunii Naţionale PSD+PUR. Şi geografic bazinele electorale s-au păstrat, astfel Traian Băsescu fi­ind votat preponderent în marile oraşe şi în judeţele bogate, mai ales din Transilvania şi Banat, iar Adrian Năstase în judeţele cu eco­no­mie mai slab dezvoltată din Moldova şi sudul ţării. Numeric judeţele în care Adrian Năstase a fost preferat sunt mai numeroase decât cele în care a ieşit învingător Traian Băsescu. Şi atunci cum se ex­plică victoria pe ansamblu a acestuia din urmă? În primul rând prin faptul că probabil tranchilizaţi de ultimul sondaj de opinie dat publi­cităţii înainte de alegeri şi care îl dădea învingător cu aproximativ 12 procente pe Adrian Năstase, electoratul acestuia s-a culcat pe o ureche. Prezenţa la vot în aceste judeţe a fost semnificativ mai scă­zută decât în judeţele câştigate de Traian Băsescu. În acelaşi timp electoratul din Transilvania şi cel din municipiul Bucureşti s-a mo­bilizat mai bine, iar rezultatele se văd. În cele din urmă aceştia au înţeles că fiecare vot contează. Pentru ilustrarea acestor aserţiuni vă prezentăm harta votului dat de români la 12 decembrie.

---

     Acum, când se cunosc deja rezultatele oficiale din turul II al alegerilor prezidenţiale, iar Traian Băsescu, candidatul Alianţei D.A. PNL-PD, a fost ales preşedintele României pentru următorii 5 ani, viaţa politică românească are o mare dilemă: cine va forma viitorul guvern. Pentru a dezlega iţele acestei mari probleme, trebuie să precizăm care este repartiţia mandatelor în Parlamentul României, după rezultatul din primul tur: Uniunea Naţională PSD+PUR - 189 de mandate, Alianţa D.A. PNL-PD -161 de mandate, PRM - 69 de man­date, UDMR -32 de mandate şi minorităţile naţionale - 18 mandate (în Camera Deputaţilor). Este vorba de un total de 451 de mandate, ceea ce înseamnă că, pentru a forma noul guvern, este necesar de cel puţin o jumătate plus unu din numărul de mandate, adică 226.
    De aici începe croşetatul politic după modelul "două pe faţă, două pe dos". Asta înseamnă că fiecare din cele două mari forţe politice va fi obligată să accepte compromisuri foarte mari, iar algoritmul va juca un rol imens în viitoarea schemă guvernamentală. Preşedintele PSD Adrian Năstase, marele învins al alegerilor de duminică, l-a felicitat pe contracandidatul său, la fel ca şi preşedintele Ion Iliescu, precizând totodată că "avem deja negociată o majoritate parla­men­tară". Premierul a fost contrazis de aliatul său tradiţional UDMR, care a anunţat ieri, la ora prânzului, că este deschisă "la orice ali­anţă politică", în timp ce un comunicat al PUR anunţa că partidul lui Dan Voiculescu "îşi reafirmă independenţa politică şi doctrinară". Mar­ko Bela a declarat că "UDMR va reanaliza situaţia doar dacă PSD rămâne fără sprijinul PUR. Traian Băsescu a precizat că Ali­anţa D.A. va încerca să formeze noul guvern prin atragerea PUR şi UDMR. Cert este că Alianţei D.A. nu-i va fi suficientă o colaborare cu UDMR şi cu minorităţile naţionale. Ca ipoteze de luat în calcul sunt şi colaborări cu PUR, dar şi cu grupul sindical din PRM, deşi, atât Traian Băsescu cât şi Călin Popescu Tăriceanu au anunţat pu­blic că Alianţa nu va încheia un protocol de colaborare cu PRM.
    Este greu de anticipat deoarece, în laboratoarele de partid, sin­gura miză este Puterea, după principiul "Scopul scuză mijloacele". O altă variantă teoretică care intră în calcul este cea a alegerilor anticipate. Potrivit Constituţiei României, preşedintele, în speţă Tra­ian Băsescu, va propune premierul din rândul majo­rităţii parla­men­tare. Dacă propunerea preşedintelui nu trece de Parlament, conform procedurii legale se ajunge la alegeri anticipate. Este greu de crezut însă că noii parlamentari, care au plătit sute de milioane de lei pen­tru a obţine acest post, vor mai risca acum o altă confruntare, în ca­re poate că mulţi dintre ei nici nu vor mai fi nominalizaţi. Orele urmă­toare vor indica mai clar o situaţie referitoare la cine va forma noul guvern.

---

     a) Preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru (art.85, alin.1), dar "în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parament" (art. 102, alin.1);
    b) Numeşte Guvernul "pe baza votului de încredere acordat de Parlament" (art. 85, alin.1);
    c) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte pe unii membri ai Guvernului "la pro­punerea primului - ministru" (art.85, alin.2);
    d) Dizolvă Parlamentul - dacă apreciază ca atare - atunci când acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respin­gerea a cel puţin două solicitări de investitură", însă după consul­ta­rea preşedintilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parla­men­tare;

---

     O patrulă de jandarmi din cadrul CJJ Alba a surprins în flagrant delict, în 11 decembrie, ora 3.30 dimineaţa, un grup de patru tineri cu vârste cuprinse între 17 şi 20 de ani, care au vandalizat insta­laţiile electrice ornamentale din zona parcului Gemina şi a maga­zi­nului Unirea, din partea de jos a municipiului Alba Iulia. Euforizaţi de alcool, cei patru au smuls din copaci şiragurile de beculeţe co­lorate cu care administraţia locală a împodobit oraşul pentru săr­bă­torile de iarnă. Tinerii au fost reţinuţi de jan­darmi şi au fost conduşi la sediul CJJ Alba unde au fost identificaţi. Împotriva acestora, jan­darmii au demarat cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere în dauna avutului public. Dosarul va fi înaintat Parchetului de pe lân­gă Judecătoria Alba Iulia. (N.I.T.)

---

     Casa de cultură "Iacob Mureşianu" din Blaj va găzdui joi, 16 de­cembrie, de la ora 18.00. spectacolul de comedie "Bigamul" de Ray Cooney. Piesa este prezentată de actorii Teatrului de Stat din Târgu Mureş. Acest spectacol se doreşte primul pas al unei colaborări în­tre Casa de cultură din Blaj şi Teatrul de Stat din Târgu Mureş, care se va concretiza cu prezentarea în fiecare lună a unui spectacol de tratru în municipiul de pe Târnave. (A.D.)

---

     Partidele politice, vama, justiţia şi legislativul sunt percepute de români ca fiind instituţiile cele mai afectate de corupţie, potrivit Baro­metrului Global al Corupţiei, dat publicitaţii, de Ziua Internaţională Anticorupţie, de către Transparency Internaţional (TI) România. Son­dajul a fost realizat, la cererea TI, de Gallup International, în 64 de ţări, în perioada iunie-septembrie 2004, în România eşantionul fiind de 1039 de respondenţi, iar marja de eroare de +/- 2,9%. Scala de evaluare punctează răspunsurile de la 1 - si­tuaţia optimă, la 5 - situaţia negativă. La nivel mondial, sunt percepute drept cele mai co­rupte instituţii partidele politice (4.0), parlamentul (3.7), poliţia (3.6) şi autorităţile fiscale (3.6). În România, partidele politice (4.2), sec­toare ale adminstraţiei - vama (4.2), justiţia (4.1) şi legislativul (4.0) ocupă poziţii similare. Transparency In­ternational remarcă faptul că, în ierarhia problemelor cu care se confruntă cetăţenii României, in­flaţia şi şomajul devansează marea corupţie, aceasta fiind la fel de importantă ca şi sărăcia, care devansează mica corupţie. Doar inse­curitatea (terorismul), protecţia mediului şi încălcarea drepturilor o­mu­lui sunt mai slab punctate. Reprezentanţii TI au subliniat că, po­trivit sondajului, românii plătesc mită mai mult decât se plăteşte, în general, în lume. Astfel, 10% dintre intervievaţii la nivel global s-au declarat plătitori de mită în ultimele 12 luni, în timp ce 25% dintre români au dat acest răspuns. (O.B.)

---

     Poliţiştii din Sebeş au găsit în 12 decembrie, la ora 5,00, o fe­meie căzută pe stradă, fără suflare. Au fost anunţati cei de la Ser­viciul de Ambulanţă care, sosiţi la faţa locului, au constatat decesul femeii. Aceasta nu prezenta urme de violenţă. În urma verificărilor femeia a fost identificată: Cornelia Rotar (79 de ani) din Sebeş şi ca­re era în evidenţa spitalului cu afecţiuni cardiace. Nu există suspi­ciuni în privinţa morţii, vârsta şi problemele cardiace fiind cauza. S-a stabilit că femeia se deplasa spre autogară pentru a merge în vizită la nişte rude din Ocna Mureş. (L.I.)