Alegerile din această toamnă târzie s-au încheiat dar bătăliile politice pentru putere continuă, mai ales pentru noua structură a Executivului şi formarea noii majorităţi parlamentare. Singurul lucru cert este că avem un nou preşedinte pentru următorii 5 ani, de care se leagă marile speranţe ale majorităţii românilor de un trai mai bun şi mai demn. Marea problemă postelectorală a acestor zile o constituie însă formarea noului Guvern, sau mai corect spus a unei formule guvernamentale care să poată trece prin Parlament. Ambe­le blocuri politice, Uniunea PSD+PUR şi Alianţa D.A. se declară capabile să facă acest lucru. Ele mizează pe atragerea la guver­nare a două partide mici, PUR şi UDMR, care iniţial au bătut pal­ma, dar acum, după ce Traian Băsescu a câştigat alegerile, şi-au reevaluat poziţiile, în încercarea de a obţine o parte cât mai mare din caşcavalul puterii. Şantajul practicat de UDMR este de altfel tradiţional, pentru că oamenii lui Marko Bela nu au ratat aproape nici un guvern postdecembrist, aliindu-se mereu cu cine este la putere, după modelul romilor. Acum, cu această maladie s-au con­taminat şi oamenii lui Voiculescu, care, după ce au ajuns cu barca PSD-ului în Parlament, vor să sară acum şi în corabia lui Băsescu, gest pur umanist deşi se pare că jocul lor de pe un picior pe altul continuă!
    În opinia noastră, care este în ton cu aceea a preşedintelui, care vrea să redea demnitatea oamenilor, vremea şantajului udemerist a trecut. Mult trâmbiţata stabilitate adusă în guvernare de UDMR nu mai este la modă, atâta timp cât de securitatea ţării noastre şi de convieţuirea româno-maghiară se ocupă în prezent NATO. Acum patru ani nu eram membri NATO şi atunci când s-a format guvernul Năstase, UDMR-ul putea emite pretenţii. Acum însă cred că acest partid nu mai contează în politica românească decât ca un focar de otrăvire a relaţiilor interetnice, din pricina pretenţiilor exagerate, extremiste şi de înavuţire a unor lideri politici sau chiar a unei elite maghiare pe spatele poporului român. Numai revendicări peste revendicări. Cred că ungurii din România au acum de toate, sunt cetăţeni români autentici, pot trăi, vorbi şi munci, pot câştiga şi se pot plimba în voie, fără nici un fel de legitimaţii şi paşapoarte duble. Aşa că a venit vremea să spunem adio şantajului UDMR.
    În aceste condiţii, atât Alianţa D.A. cât şi PSD-ul ar putea lua în calcul al treilea partid de pe scena politică românească, adică PRM-ul lui Corneliu Vadim Tudor, care şi-a schimbat mult mesajul şi chiar oamenii, astfel că până şi un evreu, Nati Meier, a devenit deputat pe listele PRM. De altfel, se pare că PSD-ul a şi analizat un parteneriat cu PRM-ul, fie la putere, fie în opoziţie. Nu în­tâm­plător preşedintele Ion Iliescu l-a decorat vineri, 10 decembrie, pe Corneliu Vadim Tudor cu Ordinul Naţional "Steaua României", în grad de Cavaler şi l-a înaintat la gradul de general pe fratele aces­tuia, Marcu Ilie Tudor! Aşa că există condiţiile politice, rezultate din scrutinul electoral din 28 noiembrie, ca PRM-ul şi nu UDMR-ul să fie acul care înclină balanţa puterii. Oricum, o coaliţie, alianţă, în­ţelegere sau coabitare PSD-PRM sau DA- PRM, fie la putere, fie în opoziţie, ar fi în concordanţă şi cu opţiunile electoratului. Şi atunci este evident că cele 32 de mandate udemeriste sunt de prisos în noua guvernare, românească şi demnă, pe care şi-o doreşte şi pre­şedintele Traian Băsescu!