La toate televiziunile din ţară continuă, în draci, emisiunile po­litice de parcă am fi în plină campanie electorală. Noii şefi ai Ro­mâniei, de la preşedinte, prim-ministru şi tot soiul de miniştri ne ex­plică cum trăim mai bine şi cum stăm cu dreptatea şi adevărul. Du­pă două luni de guvernare a noului patrulater politic, credem că a sosit timpul ca noii aleşi ai neamului să mai lase bâjbâiala şi pro­paganda TV şi să se apuce serios de treabă, pentru că este foarte mult de lucru în ţara aceasta. Bunăoară, peste câteva zile, începe campania agricolă de primăvară, ceea ce dă, de fapt, startul şi în ma­terializarea sloganului să trăim mai bine, căci fără a lucra pă­mânturile nu văd cum o vor duce mai bine românii. Pentru aceasta, ţăranii noştri, atâţia câţi mai sunt şi mai ales tinerii fermieri au ne­voie de un sprijin mai substanţial de la stat sau mai ales de un climat de afaceri stimulativ care să-i protejeze de avalanşa impor­turilor şi de mafia care distruge producţia autohtonă. Iată, de exemplu, în anul trecut, un an cu cele mai bune producţii de cereale din ultimii ani, România a importat produse agricole în valoare de 1.649,2 milioane de euro. Am importat între altele, carne de porc (în valoare de 178,3 milioane de euro), grâu (135,1 milioane de euro), zahăr (93,7 milioane de euro), carne de pasăre (69,7 milioane de euro), preparate alimentare (64,9 milioane de euro) etc.
    În ce priveşte exporturile, ele s-au cifrat doar la 587,4 milioane de euro, deficitul comercial fiind de peste 1 miliard de euro la capitolul produse agroalimentare. Cu alte cuvinte, mâncăm din străinătate, da­că nu cumva carnea şi preparatele sunt tot din România, pentru că ne-am specializat în exportul de animale vii (139,2 milioane de euro), în loc să le tăiem şi să le procesăm în ţară, unde cele mai multe abatoare şi-au tras obloanele. Mai grav este faptul că toate aceste importuri au falimentat pur şi simplu atât ţăranii cât şi micii fermieri, care şi-au încropit cu mari sacrificii o făbricuţă sau un ate­lier de producţie agricolă. Despre ţărani ce să mai vorbim, când preţul unui kg de porumb a ajuns la 2500 de lei în Timiş sau Bihor. Şi cum să nu ajungă din moment ce anul trecut s-au importat 300 de mii de tone de porumb în valoare de 46,5 milioane de euro. Acest comerţ cu cereale s-a derulat sub ochii autorităţilor statului, care nu au intervenit pentru a strânge de la ţărani recolta bogată de porumb şi a-i da o destinaţie favorabilă, inclusiv la export (care a fost de 28 de milioane de euro, adică pe jumătate faţă de import). Culmea este că deşi în ţară a existat porumb din belşug (şi s-a importat tot într-o veselie), s-a ajuns în situaţia dramatică de a nu se mai creşte porci în România. I-a lichidat de această dată nu Gavrilescu, fostul ministru ţărănist, ci lipsa unor taxe vamale (0 lei la ora actuală), la importul de carne de porc tranşată şi congelată.
    Noul ministru al Agriculturii a încercat să mai tempereze impor­turile şi a mărit subvenţia la carne de porc în viu (12.000 de lei în loc de 8.000 de lei). Subvenţii mici, care nu pot face faţă concurenţei, carnea de porc din UE (Germania, Austria, Franţa, Olanda) fiind mai ieftină decât cea autohtonă datorită subvenţiilor mari, creditelor agri­cole cu dobânzi de 2-3% şi lipsei taxelor vamale la graniţa cu Ro­mânia. Adică lipseşte tocmai intervenţia statului, sau mai bine zis a birocraţilor din ministere, care au preferat comisioanele grase, căci numai aşa se explică situaţia grea în care a ajuns agricultura noas­tră. O situaţie dramatică în care s-au complăcut şi sindicatele agri­cole, ca şi patronatele, chiar şi fermierii şi ţăranii care au ieşit în stradă cu tractoarele şi cu porcii pentru proteste ca în Polonia sau Ungaria. Ar fi fost un show agricol binevenit care poate ar mai fi tăiat din elanul celor care în toată seara îşi dau cu părerea la TV despre starea economiei noastre, a agriculturii, domeniu în care au pus-o chiar de mămăligă căci până şi făina de mălai este tot din import!