Evenimentul memorabil este înscris cu litere de aur în istoria ţării şi a meleagurilor Albei. După 1989, manifestările au luat amploare an de an, constituindu-se într-o pagină glorioasă, importantă, mar­cată corespunzător. Acestea au constat în organizarea -anual - a unui simpozion naţional, a unor expoziţii istorico-documentare, de carte, filatelice sau de artă plastică, editarea unei publicaţii periodice - ziar "Horea, Cloşca şi Crişan - biografie a jertfei româneşti".
    Festivităţile comemorative s-au îndumnezeit prin slujbele de po­smenire la biserici, de la mănăstirea Râmeţ şi la obeliscul din Dealul Furcilor, întregite de depuneri de coroane şi jerbe de flori la mo­numentele din municipiu şi judeţ, organizarea unor pelerinaje la mo­numentele, casele şi locurile istorice legate de răscoală. Scoaterea unor insigne omagiale, turnarea unor busturi, dezvelirea unor monu­mente sau publicarea unor articole, studii şi evocarea evenimentului în mass-media, sunt tot atâţia paşi înspre şi întru neuitarea eroilor martiri. Organizarea Zilelor Colegiului Naţional «Horea, Cloşca şi Cri­şan» din Alba Iulia a dat în fiecare an culoare şi semnificaţie aparte evenimentului şi în rândurile tinerei generaţii, mândră a purta însem­nele unei instituţii de învăţământ de tradiţie, care obligă.
    Pentru un adevărat român aniversările din acest an constituie o pro­vocare, o obligaţie şi o datorie de onoare. Instituţiile de cultură ju­deţene, şi nu numai, trebuie să iasă din îndelunga şi defectuoasa hibernare managerială, financiară şi mentală, să-şi dovedească exis­tenţa, iar cei care le conduc să dea dovadă de maturitate, profe­sionalism şi patriotism adevărat. Dacă nu ştiu, nu pot sau nu vor este altceva, este dovada incapacităţii lor nesesizate sau trecute cu vederea, dar numele lui Horea, Cloşca şi Crişan, înscrise cu sânge, jertfelnic în marea carte a neamului obligă!
    De ce nu au fost canonizaţi până acum? De ce nu se vrea şi se trec sub uitare, uneori voit, rolul şi locul acestora în renaşterea con­ştiinţei naţionale? Oare nu au loc şi ei - alături de Mihai Viteazul - în calendarul creştin ortodox, asemeni lui Ştefan cel Mare sau Con­stantin Brâncoveanu, ca sfinţi mucenici eroi şi martiri ce sunt?
    Horea, Cloşca şi Crişan sunt în noi, în întreaga întindere a spa­ţiului mioritic românesc. Oasele lor se arată în chip de flacără ce pâlpâie, transformând întreg pământul românesc într-un imens rug de lumină. Unde se poate vorbi mai trist şi mai adevărat despre martirii noştri decât la Fericet, Cărpiniş, Câmpeni, Abrud, dar mai a­les la Alba Iulia, în cetatea de durere şi slavă a neamului româ­nesc? Aici răsare parcă mai repede grâul din oasele lor eroice, fără cruce sau mormânt, fără somn şi neodihnă. Soarele primăverii ne mângâie dojenitor, monumentele lăcrimează, iar aducerile aminte sunt tot atâtea generaţii de sacrificiu ce zac în morminte.
    Oare câţi dintre noi s-ar jertfi pe altarul patriei spunând asemeni Cră­işorului, "mor pentru naţiune"! Important este să ne aducem aminte de pilda şi jertfa lor cu pioşenie, făcând din aceasta - fără a o ieftini - un remember la nenumăratele sacrificii, tot atâtea mirabile seminţe pe altarul libertăţii noastre, ce nu întotdeauna ştim să le preţuim cum se cuvine.
    Faceţi să bată toate clopotele bisericilor din Alba Iulia, judeţ şi ţară la comemorarea jertfei lor pe 28 februarie, muta, seculara şi jert­felnica lor dată de trecere spre aştri.

---

     Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a propus Mi­nis­te­rului Culturii şi Cultelor încheie­rea unui protocol de asociere în vederea continuării lucrărilor de restaurare a monumentelor isto­rice de pe raza municipiului.
    Pro­tocolul este necesar pen­tru că fondurile pentru aceste lu­crări sunt foarte mari şi nici pri­măria nici Ministerul Culturii şi Cul­telor nu dispun de bugete suficient de consistente. Ori se ştie că unde-s doi puterea creşte. Trebuie să spunem că până acum finanţarea lucrărilor de la Poarta I, Poarta a III-a, Poarta a IV-a au fost suportate exclusiv de MCC prin Programul Naţional de Restaurare, asta şi datorită faptului că Ce­tatea Alba Iulia a intrat în administrarea primăriei abia în cursul a­nului trecut. Recent, la sediul ministerului, Mircea Hava a avut o pri­mă întâlnire pe această temă, prilej cu care a prezentat stadiul lu­crărilor executate până acum şi necesităţile pentru anul în curs. La obiectivele deja menţionate se adaugă pentru acest an şi Poarta de sud a castrului Legiunii a XIII-a Gemina, unde sunt necesare lucrări de protecţie şi intervenţii de urgenţă. Mircea Hava a declarat că în opinia sa prioritare sunt lucrările de la Poarta a III-a a Cetăţii, un şan­tier mai vechi dar foarte complex şi pentru care finanţarea a venit cu ţârâita, dar şi un obiectiv inclus în Traseul celor trei fortificaţii, traseu aflat acum în lucru.

---

     Lucrătorii Biroului Investigaţii Criminale şi Biroului de Ordine Pu­blică din cadrul Poliţiei municipiului Alba Iulia au depistat în trafic, în 27 februarie, în jurul orei 4.15, un autoturism Dacia 1310, în interiorul căruia se aflau 5 persoane de etnie romă. Respectivii aveau asupra lor diferite produse alimentare şi nealimentare a căror provenienţă nu a putut fi justificată de aceştia. Pasagerii Daciei au fost conduşi la sediul Poliţiei, unde au fost identificaţi ca fiind: So­lomon Valcelian (34 de ani), Ciprian L. (15 ani), Cruciţa Valcelian (35 de ani), toţi trei din Călan şi Petrişor Szakacs (34 de ani), din comuna Vânători, judeţul Mureş. În urma cercetărilor, s-a stabilit că aceştia, în noap­tea de 26/27 februarie, au spart magazinul din comuna Presaca Am­poiului, de unde au sustras bunuri în valoare de 30 milioane lei. Pre­judiciul a fost recuperat şi restituit părţii vătămate. Făptaşii sunt cer­cetaţi pentru comiterea infracţiunii de furt calificat. (L.I.)

---

     În ciuda precipitaţiilor înregistrate la sfârşitul săptămânii trecute şi a avertizărilor meteo referitoare la posibila creştere a cotelor de atenţie, îndeosebi pe râul Mureş, în judeţul Alba apele rămân în albii. Reprezentanţii Inspectoratului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă au declarat că, potrivit raportului primit din partea Sistemului de Gos­podărire a Apelor Alba, nu au fost semnalate probleme privind creş­terea semnificativă a debitelor pe nici unul dintre principalele cursuri de apă din judeţ. În aceste condiţii, apele nu au ieşit din matcă, ne­fiind raportate inundaţii. (R.G.)

---

     În urma acţiunii desfăşurate de către poliţiştii din Câmpeni, în 26 februarie, cu ocazia pieţei săptămânale din localitate, a fost prins în flagrant Marius Pădurean, în vârstă de 28 de ani. Bărbatul, cu ante­cedente penale, a sustras suma de 670 mii lei din buzunarul hainei numitului Rovin Giurgiu, din comuna Roşia Montană, sat Cărpeniş. Banii au fost recuperaţi şi restituiţi proprietarului. Marius Pădurean es­te cercetat pentru comiterea infracţiunii de furt calificat. (L.I.)